Coreea de Sud a propus Coreei de Nord semnarea unui acord de pace pentru a pune capăt războiului care durează de 76 de ani

Coreea de Sud a propus Coreei de Nord semnarea unui acord de pace pentru a pune capăt războiului coreean, care durează de 76 de ani.

Președintele Coreei de Sud, a fost cel care a lansat inițiativa de a purta negocieri cu Coreea de Nord, cu scopul de a semna un acord de pace definitiv, în vederea încheierii oficiale a războiului care, din punct de vedere tehnic, este încă în curs, relatează BBC.

Lee Jae-myung a făcut această declarație în discursul susținut cu ocazia împlinirii a 81 de ani de la eliberarea de sub dominația japoneză. Pe data de 15 august 2026, Coreea de Sud a celebrat oficial a 81-a aniversare a Zilei Eliberării Naționale (Gwangbokjeol sau „Ziua în care s-a întors lumina”). Sărbătoarea marchează sfârșitul celor 35 de ani de ocupație colonială a Japoniei Imperiale (1910-1945), în urma capitulării acesteia la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial.

Lee Jae Myung a propus un „sistem de securitate pe mai multe niveluri” pentru a evita izbucnirea unor conflicte de-a lungul frontierei de facto dintre cele două țări, cunoscută sub numele de zona demilitarizată (DMZ), și s-a oferit să discute modalități concrete de a pune capăt ambițiilor nucleare ale Phenianului.

Un acord de pace durabil, a declarat Lee Jae-myung, ar trebui să înlocuiască „sistemul instabil de încetare a focului” și să includă instituții pentru controlul tensiunilor și mecanisme pe mai multe niveluri pentru prevenirea crizelor.

„Pacea de pe peninsula coreeană va contribui la stabilitatea și cooperarea în Asia de Nord-Est, și va servi drept model pentru un viitor fără arme nucleare. Acest lucru va oferi speranță și noi oportunități lumii, care suferă din cauza conflictelor”, a declarat Lee Jae-myung.

Ptrivit BBC, Coreea de Nord a efectuat în mod continuu teste cu rachete balistice capabile să transporte focoase nucleare, fapt perceput la Seul și în Japonia vecină ca o încercare de intimidare și de demonstrare a puterii.

Conflictul dintre cele două părți aflate în Peninsula Coreeană a fost practic înghețat de la semnarea armistițiului din 1953. Nu au semnat un tratat de pace și, prin urmare, din punct de vedere tehnic, se află încă în stare de război de atunci.

În deceniile care au urmat, au avut loc ciocniri și tensiuni de-a lungul zonei demilitarizate (DMZ), precum și acuzații reciproce de provocări, inclusiv aruncarea de baloane încărcate cu gunoi și materiale de propagandă.

Lee, care a devenit președinte al Coreei de Sud anul trecut, după ce predecesorul său, Yoon Suk Yeol, a fost destituit pentru că a încercat să declare legea marțială, a încercat să îmbunătățească relațiile cu Coreea de Nord și cu aliatul acesteia, China, relații care se deterioraseră sub mandatul lui Yoon.

„Să renunțăm la intențiile de a ne amenința reciproc și să începem discuțiile pentru a pune capăt războiului de lungă durată, în calitate de părți direct implicate”, a declarat Lee în cadrul unei ceremonii organizate cu ocazia Zilei Eliberării, care comemorează eliberarea peninsulei de sub dominația japoneză.

Lee și-a exprimat speranța că cele două națiuni „se vor așeza față în față pentru o coexistență pașnică și o dezvoltare reciprocă”, adăugând că acest lucru ar putea servi drept forum pentru discutarea „modalităților eficiente de a opri dezvoltarea capacităților nucleare ale Coreei de Nord”.

Coreea de Nord nu a reacționat încă la oferta lui Lee

Agenția de știri oficială a regimului de la Phenian a transmis știri conform cărora Kim Jong Un a marcat comemorările Zilei Eliberării țării sale prin depunerea unei coroane de flori și o gardă de onoare.

Phenianul a respins anterior ofertele de dialog ale lui Lee, criticând un acord prin care SUA urmau să construiască pentru Coreea de Sud o flotă de submarine cu propulsie nucleară și denunțând exercițiile militare comune dintre cei doi aliați.

În ianuarie 2024, liderul nord-coreean Kim Jong Un a anunțat că reunificarea cu Sudul nu mai este posibilă.

Potrivit lui Kim, Constituția țării trebuie modificată pentru ca nord-coreenii să fie educați în spiritul ideii că statul vecin din sud reprezintă „rivalul primordial și inamicul principal de neschimbat”.

Într-un discurs ținut la acea vreme, el a adăugat că, în cazul în care ar izbucni un război în Peninsula Coreeană, Coreea de Nord ar trebui să urmărească „ocuparea”, „recucerirea” și „încorporarea” Coreei de Sud în teritoriul său.

Coreea de Nord s-a autoproclamat putere nucleară în 2022 și a promis că nu va renunța niciodată la armele sale, despre care se estimează că deține zeci.

Lee a declarat anterior că Phenianul producea între 15 și 20 de focoase suplimentare pe an, afirmând anul trecut pentru BBC că ar susține un acord între președintele SUA, Donald Trump, și Kim Jong Un pentru înghețarea producției.

Trump este singurul lider occidental care s-a întâlnit cu Kim, întâlnire care a avut loc în timpul primului mandat al președintelui american.

Deși și-a îndreptat atenția către alte regiuni de la revenirea la Casa Albă, Trump a declarat în luna august a anului trecut că speră să se întâlnească din nou cu Kim atunci când va fi „momentul potrivit”.