Corina Crețu a dat examenul din PE pentru funcția de comisar al Politicii Regionale. Le-a promis foștilor colegi o colaborare strânsă: „Desigur, după ce îmi veți decide destinul” – Corespondență Gândul

A fost propusă de Guvernul României. A fost confirmată de președintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în detrimentul actualului comisar pentru Agricultură, Dacian Cioloș. A trecut și de interviul cu Juncker, și, săptămâna trecută, de audierea cu ușile închise din Parlamentul României. Miercuri, Corina Crețu, europarlamentar PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, a mai avut de depășit un singur obstacol înainte de a se instala în Berlaymont (sediul CE) și a deveni noul comisar european pentru Politică Regională. Miercuri dimineață, începând cu ora locală 9:00 (10:00, ora României), Crețu a fost audiată de colegii din Parlamentul European, în comisia de Dezvoltare Regională, REGI, structură din care a și făcut parte. Judecând după reacțiile și comentariile eurodeputaților pe care le-am observat după audiere, evaluarea Corinei Crețu nu va veni cu mari surprize, fiind de așteptat ca românca să fie confirmată fără probleme.

gândul a transmis LIVE TEXT din sală (ora din dreptul actualizărilor este ora României):

UPDATE 13:22 Corina Crețu, concluzii (la fel ca discursul : „ A fost foarte emoționant pentru mine. Sunt aici de opt ani. Am venit ca observator, cu un an înainte de aderarea țării mele la UE. Îmi amintesc ca și cum ar fi fost ieri prima zi în această clădire. Mi-ar fi fost mult mai greu azi, aici, fără experiența acestor ani. Voi rămâne aceeași, unii dintre voi mă cunoașteți. Cred că este foarte important să lucrăm împreună în interesul cetățenilor și al Europei, în ansamblul său. Îmi va face mereu plăcere să mă întorc aici – desigur, după ce îmi veți decide destinul”.

UPDATE 13:15 Ultima întrebare, despre locurile de muncă din energia „verde” ce pot fi create din fondurile structurale: „Într-adevăr, în noua programare, această dimensiune ecologică este foarte importantă. Este o chestiune foarte importantă, care ține de viața noastră de zi cu zi. Vă asigur că nu vom pierde din vedere această dimensiune ecologică, care este foarte importantă”.

UPDATE 12:53 Victor Boștinaru adresează o nouă întrebare, de această dată despre măsuri pentru a garanta că pachetul de coeziune va contribui substanțial la securitatea energetică. „Este esențial ca în actuala conjunctură geostrategică să investim în securitatea aprovizionării cu energie și în resursele regenerabile”, admite Corina Crețu.

UPDATE 12:50 Întrebată cum se va asigura că oamenii vor înțelege mai bine cum îi pot ajuta fondurile europene, rolul acestora pentru a crea locuri de muncă: „De acord cu dvs. că trebuie să îmbunătățim comunicarea. Sunt regiuni care nu cunosc regulile mai clare și procedura simplificată pe care am adoptat-o pentru atragerea de fonduri europene”. Mai departe, Crețu enumeră cifrele (locuri de muncă produse, de exemplu) și statisticile fondurilor structurale.

UPDATE 12:43 „Rolul nostru este de a ajuta, nu de a sancționa”.

UPDATE 12:30 Un eurodeputat sloven subliniază că și România, și Slovenia au probleme cu absorbția fondurilor europene, aceasta fiind principala problemă, nu câte fonduri sunt. „Dvs., în calitate de comisar, ar trebui să aveți o abordare proactivă față de statele membre. Ce veți face?”

„Într-adevăr, a fost o problemă în ultimii ani pentru unele state și s-au înregistrat progrese. Comisia Europeană a adoptat regulamente și le-a pus în practică. Eu nu aș merge pe această idee a vitezei, cred că trebuie să avem programe de calitate. Eu sunt optimistă că vom reuși să impulsionăm statele membre ca, până la finalul anului 2015, să folosească ce a mai rămas din actuala perioadă de programare”.

UPDATE 12:20 Viorica Dăncilă, europarlamentar PSD/S&D, îi adresează Corinei Crețu o întrebare despre erorile la nivelul programelor operaționale, care au constituit o reală problemă în exercițiul financiartrecut și care persistă și acum. „Mulțumesc foarte mult, Viorica. Mulțumesc pentru cuvintele tale frumoase. Erorile au reprezentat 7 la sută în ăerioada de programare 2007-2013, ceea ce înseamnă foarte mult. Doar 1 la sută au reprezentat fraude. Cele mai multe erori sunt administrative, care pornesc din necunoașterea regulamentelor, din aplicarea inadecvată.

UPDATE 12:00 Cum poate sprijini egalitatea de gen și minoritatea romă în politica de coeziune: „Grupurile marginalizate și cei vulnerabili sunt cei cărora trebuie să ne adresăm, în așa fel încât să nu lăsăm pe nimeni în urmă. (Problema minorității rome, n.red.) este o problemă europeană, căreia trebuie să ne adresăm cu toții. Dați-mi voie să vă spun și din experiența mea. Știți bine că provin dintr-o țară care are o importantă minoritate romă. Trebuie să lucrăm cu liderii comunitpții, să îi facem să înțeleagă cât de importante sunt educația și sănătate. Suntem tradiții și culturi diferite, dar avem reguli comune”. Crețu a povestit despre cazul unui proiect dintr-o localitate din Italia, pentru a sprijini educația copiilor romi, dar un proiect de care nu beneficiază nimeni.

Despre egalitatea de gen: „Știți foarte bine că am militat în ultimii 25 de ani” pentru egalitatea de gen.

UPDATE 11:45 Întrebare despre problema demografică a UE, respectiv îmbătrânirea democrafică și cum ar putea Corina Crețu să abordeze, în calitate de comisar, această problemă: Fondurile de dezvoltare regională vor avea în vedere să pregătească statele membre care se preconizează că vor avea probleme foarte importane: dezvoltarea forțeidemuncă, programe de educație, crearea de locuri de muncă. Schimbările demograice sunt, într-adevăr, o mare problemă pentru unele țări din UE”.

UPDATE 11:15 Victor Boștinaru, membru REGI și europarlamentar PSD, i-a adresat și el o întrebare Corinei Crețu. Lui i-a urmat Iuliu Winkler (UDMR, PPE), la rândul lui membru REGI. La fel ca în răspunsurile scrise transmise PE, Crețu promite încă o dată că va coopera cu foștii colegi din Parlament și că se va întoarce de câte ori va fi nevoie în comisia REGI pentru a le explica acțiunile Comisiei și pentru a le răspunde întrebărilor lor.

UPDATE 11:05 Întrebată dacă ar fi de acord cu o nouă prelungire a timpului în care țări ca România pot cheltui fondurile deja alocate în programul de coeziune: „Știu că există această solicitare de extindere”. Cel mai important în acest moment e să ne concentrăm eforturile de a ajuta aceste state membre care mai au de cheltuit în jur de 50 la sută din fondurile alocate, să le ajutăm ca până în 2015 să folosească fondurile, spune Crețu. „Nu trebuie să facem absorbție doar de dragul absorbției. Facem absorbție dacă aceste programe sunt de calitate. Vă spun sincer, mă îngrijorează acest criteriu de viteză. Trebuie să ne gândim împreună în ce măsură acest lucru este posibil, dar, pe de altă parte, trebuie să facem maximul posibil pentru a cheltui fondurile alocate până în 2015″.

UPDATE 10:45 Răspunzând unei întrebări despre regiunile ultraperiferice: „Îmi propun să merg în aceste regiuni și să văd. Sunt o valoare unică pentru UE, porțile noastre de deschidere spre lume”.

Regiunile ultraperiferice ale UE sunt: cele 5 departamente franceze de peste mări (Martinica, Guadelupa, Guyana, Réunion și Mayotte), Saint-Martin („collectivités d’Outre-mer”); cele 2 regiuni portugheze autonome (Madeira și Azore); Insulele Canare (Comunitatea autonomă spaniolă).

UPDATE 10:30 Este întrebată dacă crede că regiunea Carpaților, cea mai săracă din Europa, ar trebui să aibă un statut aparte, de regiune. Crețu, care a trecut după al doilea răspuns la limba română? Macroregiunile sunt un instrument teritorial care ți-a dovedit eficiența. SUnt, la oraactuală, două macroregiuni de succes, care și-au dovedit eficiența: a Dunării și a Mării Baltice. Regiunea Carpaților este foarte aproape de sufletul meu. Dar dvs. știți foarte bine trebuie să fie inițiativa statelor membre”; își începe răspunsul Corina Crețu. „Într-adevăr, eu sunt pentru cât mai multe macroregiuni pentru că, în acest fel se mobiliază statele membre, autoritățile locale, iar în acest fel Comisia poate oferi suport”.

UPDATE 10:19 Discursul Corinei Crețu s-a încheiat. Încep întrebările. Vor fi adresate aproximativ 40 de întrebări. Prima se referă la disparitatea dintre angajamente și plățile din cadrul Politicii de Coeziune: „De ce ar trebui beneficiarii să aibă încredere în dvs. că vă veți onora angajamentele din acest punct de vedere?”

Crețu admite că există restanțe de plăți de câteva miliarde de euro, ceea ce reprezintă o „problemă uriașă”: „Vă pot asigura că voi ridica această problemă în Colegiul Comisarilor”.

UPDATE 10:17 Crețu vorbește despre nevoia unei mai bune comunicări și cooperări cu IMM-urile în cadrul Politicii de Coeziune.

„Voi avea zero toleranță la fraudă”, dă asigurări comisarul desemnat.

UPDATE 10:10 Corina Crețu și-a început discursul în limba română și îi mulțumește comisarului Hahn pentru munca depusă în timpul mandatului său de comisar pentru Politică Regională și vorbește despre importanța portofoliului pentru economia europeană post-recesiune. „Capacitatea de a antrena actori regionali și locali este unul dintre punctele forte ale Politicii Regionale. Sunt convinsă că, investând în regiunile Europei, în economia reală și în populație, întărim economia europeană”.

UPDATE 10:05 Corina Crețu a ajuns în sală. Audierea începe.

UPDATE 09:55 O parte din „galeria” social-democrată a Corinei Crețu:

De la stânga la dreapta: europarlamentarii PSD (S&D) Maria Grapini, Cătălin Ivan, Laurențiu Rebega, Daciana Sârbu, Ioan Mircea Pașcu și Doru-Claudian Frunzulică// FOTO: Alina Matiș/gândul

Procedura de audiere

În pregătirea audierii, Corina Crețu (biografie – AICI) a primit, în 18 septembrie, cinci întrebări din partea Parlamentului: două întrebări generale, comune pentru toți comisarii desemnați și trei întrebări formulate de eurodeputații din REGI. Ea a răspuns în scris acestor întrebări și a încercat să le explice parlamentarilor europeni de ce este potrivită pentru funcția de comisar al Politicii Regionale (răspunsurile, precum și întrebările, pot fi văzute AICI).

Audierea fiecărui comisar desemnat durează trei ore. Corina Crețu poate începe cu un discurs de maximum 15 minute, după care va primi întrebări din partea eurodeputaților. Fiecare comisar desemnat s-a ocupat, în ultimele săptămâni, de lobby-ul personal în Parlament, pentru a se asigura că nu vor avea probleme la audieri.

Deocamdată, nici unul nu a avut, audierile neavând surprize prea mari ori dezbateri prea aprinse. Totuși, în trecut, inclusiv în 2010 (cazul bulgăroaicei Rumiana Jeleva, care a fost înlocuită ulterior de – acum foarte populara – Kristalina Georgieva), au fost comisari care nu au fost aprobați de comisia de specialitate de Parlamentul Uniunii. Într-un asemena scenariu, pentru a evita ca întregul lui colegiu al comisarilor să fie respins în plenul PE, președintele ales al CE trebuie să ceară țării din care provine candidatul respins un înlocuitor, pe care să îl intervieveze și să îl trimită de urgență la audieri.

De regulă, dacă un comisar desemnat e agreat de eurodeputați, nici nu se ajunge la vot. Se consideră că aplauzele de la final sunt exprimarea consensului comisiei. Formal, însă, eurdeputații fac o evaluare după audiere, iar președintele comisiei parlamentare îi scrie lui Juncker. Evaluarea este prezentată și Conferinței Președinților (președinții gruprurilor politice din PE).

Audierile comisarilor desemnați se vor încheia în 7 octombrie. În 22 octombrie, Parlamentul European se va reuni în sesiune plenară la Strasbourg și va vota întreaga Comisie, care, în absența unor evenimente neprevăzute, ar urma să își înceapă mandatul la 1 noiembrie.