Corlățean anunță la ONU că va declanșa o dezbatere internă privind competența obligatorie a CIJ

Publicat: 25 09. 2012, 11:12
Actualizat: 29 07. 2014, 19:05

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a anunțat luni, la Adunarea Generală a ONU, că va declanșa o dezbatere internă privind posibilitatea acceptării de către România a competenței obligatorii a Curții Internaționale de Justiție (CIJ) de la Haga.

Șeful diplomației a participat la masa rotundă ministerială „Mijloace pașnice de soluționare a diferendelor. Rolul Curții Internaționale de Justiție și al Curții Permanente de Arbitraj”, desfășurată cu ocazia deschiderii lucrărilor Reuniunii la nivel înalt pe tema statului de drept, din cadrul sesiunii Adunării Generale, informează un comunicat MAE.

Corlățean a declarat că România este un „ferm susținător al rolului pe care Curtea Internațională de Justiție și Curtea Permanentă de Arbitraj îl joacă în promovarea respectării dreptului în relațiile internaționale”.

El a evocat experiența recentă a României în cadrul procedurilor din fața Curții Internaționale de Justiție, fiind exprimată satisfacția pentru Hotărârea Curții din 3 februarie 2009 în cazul „Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina)”, hotărâre adoptată în unanimitate de Plenul CIJ. „Hotărârea a reprezentat o dovadă că soluționarea diferendelor prin justiția internațională este o alternativă viabilă atunci când discuțiile bilaterale prelungite nu oferă soluție acceptabilă ambelor părți și poate facilita efortul de eliminare a aspectelor sensibile de pe agenda politică bilaterală”, a mai spus Corlățean.

CIJ este organul principal judiciar al ONU și una dintre cele mai importante și respectate instanțe internaționale.

Competența obligatorie a CIJ poate fi recunoscută, de orice stat, printr-o declarație unilaterală înaintată Secretarului General ONU, cu privire la orice litigiu juridic în relația cu orice stat care acceptă, la rândul său, jurisdicția obligatorie.

În cazul „Delimitarea maritimă la Marea Neagră”, competența Curții fusese stabilită numai cu privire la acest litigiu, printr-o clauză specială a acordului conex Tratatului politic de bază româno-ucrainean din 1997.