Criza politică generată de Brexit ar putea intra într-o nouă etapă după adoptarea de către Parlamentul Marii Britanii a proiectului de Acord privind retragerea din UE

Publicat: 26 12. 2019, 08:00

După victoria în scrutinul parlamentar anticipat și aprobarea în principiu a Acordului Brexit în Camera Comunelor, Boris Johnson intenționează să retragă Marea Britanie din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020.

Acordul Brexit va trebui ratificat și de Parlamentul European. Guy Verhofstadt, negociatorul PE privind Brexit, a avertizat că Parlamentul European ar putea bloca Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană din cauza nerespectării de către Guvernul de la Londra a drepturilor cetățenilor europeni. „Toată lumea presupune că Parlamentul European își va da automat consimțământul pentru Acordul Brexit. Dar acest lucru nu se va întâmpla dacă nu vor fi soluționate mai întâi problemele referitoare la drepturile cetățenilor. Cetățenii nu trebuie să devină victime ale Brexit”, a declarat recent Guy Verhofstadt.

Boris Johnson a semnalat că intenționează să renunțe la perioada de tranziție post-Brexit și că ar vrea să obțină până la sfârșitul anului 2020 un acord comercial cu Uniunea Europeană. Oficialii UE au avertizat că perioada de negocieri ar fi prea scurtă. Renunțarea bruscă de către Marea Britanie la reglementările UE, fie imediat după producerea Brexit, fie la finalul perioadei de tranziție, și lipsa unui acord comercial cu Uniunea Europeană ar putea genera probleme semnificative pentru ambele părți, în principal în privința traficului bilateral de mărfuri, a transporturilor și tranzacțiilor financiare.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a avertizat că încheierea perioadei de tranziție fără un acord Brexit va afecta mult mai mult Marea Britanie decât Uniunea Europeană. „În cazul în care nu ajungem la un acord până la sfârșitul anului 2020, vom ajunge din nou la o situație de tip marginea prăpastiei, iar acest lucru ar afecta în mod clar interesele noastre, dar va afecta Marea Britanie mai mult decât Uniunea Europeană, deoarece UE va continua să beneficieze de piața comună din uniunea vamală și de cele 70 de acorduri internaționale semnate cu partenerii noștri. Dar oricum nu este în interesul nostru. Vom organiza aceste negocieri pentru a obține cele mai multe rezultate într-o perioadă scurtă. Pe 1 februarie, vom fi pregătiți să oferim un mandat de negocieri”, a declarat Ursula von der Leyen.

În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condițiile în care politicieni din Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor pledează pentru independență, pe fondul nemulțumirii față de ieșirea țării din Uniunea Europeană. Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoțian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independența Scoției, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinței scoțienilor. După scrutinul parlamentar britanic, Nicola Sturgeon a declarat că mandatul parlamentar primit de Partidul Național Scoțian (SNP) trebuie respectat. „Am transmis clar că mandatul SNP de a le oferi oamenilor o șansă trebuie respectat, la fel cum se așteaptă și el ca mandatul lui să fie respectat”, a afirmat Nicola Sturgeon. Partidul Național Scoțian (SNP) a obținut 48 de locuri în Camera Comunelor, un fapt fără precedent. Majoritatea locuitorilor Scoției s-au pronunțat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016.

Premierul scoțian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoția să organizeze un nou referendum privind independența față de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoțienii împărtășesc această dorință. Scoția a organizat în anul 2014 un referendum privind independența față de Marea Britanie. Peste 55% dintre scoțieni s-au pronunțat atunci împotriva independenței. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenței.