Europa rămâne fără rachete Patriot pentru Ucraina și caută soluții pentru a contracara atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice

Țările europene se luptă în acest moment să rezolve criza acută de rachete interceptoare pentru a satisface nevoile din ce în ce mai disperate ale Ucrainei. Kievul a primit în prima jumătate a acestui an doar o treime din volumul de rachete antiaeriene livrate în 2025 și se grăbește să-și consolideze apărarea înainte de atacurile de iarnă ale Rusiei, relatează Politico.

Kievul este în prezent în căutarea de rachete, dar noua producție va veni prea târziu în condițiile în care războiul cu Iranul a pus presiune pe aprovizionarea Statelor Unite, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei spun că mai au puține pe care le pot dona fără ca stocurile lor să rămână descoperite.

„În ultimele luni, Rusia lansează mai multe rachete pe săptămână asupra noastră decât primim de la parteneri în decurs de luni”, a declarat săptămâna trecută fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov. În luna iulie, apărarea aeriană a Ucrainei a interceptat doar 29 din cele 195 de rachete balistice lansate de Rusia, iar alte 40 nu au reușit să-și atingă țintele, a precizat Fedorov.

Producătorul Lockheed Martin a livrat doar 620 de rachete interceptoare în anul 2025 la nivel global, o cifră insuficientă în raport cu consumul de război al Ucrainei, care a tras 700 de rachete doar în cele patru luni ale iernii trecute.

Pentagonul a consumat o parte uriașă din propriile rezerve și a redus stocurile strategice americane de la 2.300 la aproximativ 800 de interceptoare, ceea ce a determinat administrația de la Washington să limiteze transferurile directe către Kiev.

Germania, unul dintre principalii donatori de ajutor militar ai Ucrainei, a transferat deja sisteme și rachete Patriot către Ucraina, însă Berlinul trebuie acum să își echilibreze stocurile necesare pentru apărarea propriului teritoriu și al aliaților din NATO. În același timp, alte țări europene analizează dacă să-și păstreze interceptoarele sau să le ofere Ucrainei. Spre exemplu, Olanda a anunțat oficial că nu mai are rachete disponibile în stocuri pentru a le dona. Alte țări precum Spania, Grecia sau Polonia sunt presate să ajute, însă se tem că își vor lăsa propria apărare națională descoperită.

„Ne atingem cu adevărat limitele aici”, a declarat generalul de brigadă Jürgen Schrödl, un înalt oficial al Ministerului Apărării din Germania, la o conferință de presă organizată la Berlin, la scurt timp după summitul NATO de luna trecută de la Ankara. „De asemenea, trebuie să ne asigurăm propria protecție.”

O nouă fabrică europeană de rachete Patriot urmează să fie deschisă în Germania de consorțiul MBDA/Raytheon, însă livrările de serie vor începe abia în 2027. Kievul are nevoie în special de rachete interceptoare PAC-3 și PAC-2, care sunt foarte eficiente în apărarea împotriva rachetelor balistice rusești. Ca alternativă, ucrainenii pot folosi sisteme secundare, dar nu sunt la fel de bune pe câmpul de luptă.

Kremlinul mizează pe această penurie de muniție a Ucrainei pentru a distruge complet sistemul energetic în această iarnă și pentru a forța Kievul să accepte negocierile de pace în condiții nefavorabile. În plus, Moscova a început să integreze în atacuri unități de rachete balistice nord-coreene.

Rachetele PAtrior, un vis spulberat

În timpul summitului NATO din Ankara din luna iulie, Donald Trump i-a promis lui Volodimir Zelenski că îi acordă licența pentru producția de rachete interceptoare în Ucraina, un pas care ar fi redus dependența de livrările americane limitate.

Nu după mult timp, Trump a precizat că s-a răzgândit. „Nu am fost de acord cu asta. Discutăm despre asta. Dar este greu să renunți la o astfel de tehnologie.” În urma unui raport Reuters conform căruia SUA aproape și-au epuizat stocurile de rachete din cauza războiului împotriva Iranului, Trump se concentrează acum pe refacerea propriilor stocuri.

Ucraina a semnat, de asemenea, un acord pentru a produce interceptoare PAC-2 în Germania, dar este puțin probabil ca acestea să sosească înainte de anul viitor.

Europenii se gândesc la propria apărare

Lipsa de stocuri a Ucrainei pune o povară mai mare pe umerii Europei, unde aliații își analizează propriile stocuri care sunt și acestea limitate. Varșovia, spre exemplu, a donat mai multe rachete PAC-3 în luna iulie la cererea secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Țările mai apropiate de Rusia sunt acum din ce în ce mai puțin înclinate să renunțe la rachetele Patriot existente, deoarece forțele lor armate considerau deja apărarea lor aeriană insuficientă pentru cerințele naționale, potrivit unui diplomat european căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre contactele diplomatice sensibile. Această situație mută atenția însă către țările din sudul Europei, care au contribuit mai puțin la Ucraina decât Germania și mulți donatori din nordul Europei.