Dăncilă, cazată la hotelul din Washington al lui TRUMP. Ce probleme ar putea avea președintele SUA
Potrivit WNYC Studios, șederea premierului României la hotelul Trump arată că organizația Trump continuă să facă afaceri cu oficiali străini. Astfel de plăți ar putea încălca prevederile anticorupție din Constituția SUA, care îi interzic președintelui american să primească cadouri sau „recompense” din partea guvernelor străine.
Viorica Dăncilă a fost văzută vineri noapte în incinta hotelului, înconjurată de un grup de opt persoane, după ce a părăsit restaurantul BLT Prime al hotelului. Ulterior, Viorica Dăncilă a fost observată duminică intrând într-un lift al hotelului.
Trump continuă să dețină hotelul prin intermediul unui companii din care poate retrage fonduri în orice moment, mai relatează jurnaliștii de la WNYC Studios. Avocații lui Trump au respins ideea că șederea unui oficial străin la un hotel al președintelui ar reprezenta o formă de recompensă, susținând că este „un schimb la valoare justă”, care nu încalcă prevederile constituționale.
Donald Trump este vizat de mai multe acțiuni în justiție în legătură cu chestiunea „recompenselor”, intentate de procurorii generali din Districtul Columbia și Maryland, congresmeni democrați și o organizație care monitorizează activitățile guvernamentale.
Nu este clar câte camere a rezervat delegația română, și nici la ce preț sau cine a plătit. Ambasada României la Washington la apelurile și e-mailurile trimise de jurnaliștii de la WNYC Studios. Anul trecut, Consulatul României la Chicago a organizat o petrecere de Ziua Națională a României la hotelul Trump din oraș.
De asemena, reprezentații hotelului Trump și ai Casei Albe au refuzat să comenteze informațiile.
Ultimul lider străin care a rezervat o cameră la acest hotel a fost premierul Malaysiei, Najib Razak, în septembrie 2017, care a fost arestat pentru fapte de corupție în vara anului trecut.
România, țară membră NATO, are o serie de interese militare și comerciale cu Statele Unite. România a sporit recent bugetul pentru apărare, ca urmare a criticilor președintelui SUA, Donald Trump, privind contribuțiile statelor europene la bugetul Alianței Nord-Atlantice. Dăncilă a afirmat că ar dori ca cetățenii români să poată călători în Statele Unite fără viză, dar până în acest moment Departamentul de Stat nu a inclus România în programul Visa Waiver.
Potrivit WNYC Studios, doi apropiați ai președintelui Donald Trump au încercat să curteze Guvernul român. Unul dintre aceștia este avocatul Rudy Giuliani, care în luna august 2018 a trimis o scrisoare președintelui României în care și-a „exprimat îngrijorările în legătură cu prejudiciul continuu adus statului de drept în România, comis sub pretextul aplicării cu eficiență a legii”.
Ulterior, Giuliani a declarat pentru cotidianul The Washington Post că a fost angajat să scrie această scrisoare de către firma de consultanță Freeh Group.
Giuliani s-a aflat vineri la Hotelul International Trump, însă există informații că s-ar fi întâlnit cu premierul României.
Elliott Broidy, un alt asociat al lui Trump, ar fi făcut afaceri în România. Potrivit cotidianului The New York Times, compania de securitate al lui Broidy, Circinus, a încercat să încheie contracte cu Guvernul României.
În ianuarie 2017, Liviu Dragnea a fost invitatul lui Broidy la un eveniment de celebrare a învestirii lui Trump, evenimentul având loc tot la Hotelul International Trump din Washington. Liviu Dragnea a postat o fotografie cu Trump pe pagina sa de Facebook, chiar cu o noapte înainte ca Trump să depună jurământul de președinte.
Viorica Dăncilă, premierul României, aflată în vizită la Washington, a participat duminică la Comitetul pentru Afaceri Publice Americano-Israelian (AIPAC), ocazie cu care a anunțat că va acționa în sensul finalizării procedurilor necesare pentru a deschide Ambasada României la Ierusalim.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat în decembrie 2017 decizia controversată de a considera orașul Ierusalim drept capitala Israelului și, implicit, de a muta acolo ambasada SUA. Decizia lui Donald Trump a fost criticată dur de numeroase țări musulmane, de Adunarea Generală ONU, Uniunea Europeană și Rusia.