Datoria SUA a trecut de 40 de trilioane de dolari. În 2016, raportul datorie-PIB era sub 50%. Dobânzile au atins maximul ultimilor 20 de ani

Datoria publică a SUA a depășit pragul istoric de 40.000 de miliarde de dolari, după ce în 2016 era sub 20.000 de miliarde. Creșterea rapidă a împrumuturilor și dobânzile ridicate pun presiune pe finanțele Washingtonului și pot influența creditele populației și companiilor.

Statele Unite au trecut de un nou prag simbolic și, în același timp, îngrijorător pentru cea mai mare economie a lumii. Datoria publică americană a depășit 40.000 de miliarde de dolari, după ce s-a mai mult decât dublat într-un singur deceniu.

Datele Trezoreriei SUA indică o datorie de aproximativ 40,05 trilioane de dolari la 18 august, nivel care include obligațiunile, bonurile și celelalte titluri de Trezorerie aflate în circulație, scrie BBC.

Prin comparație, în 2016, datoria publică americană se situa la mai puțin de 20 de trilioane de dolari.

Creșterea reflectă un deceniu marcat de deficite bugetare ridicate și cheltuieli masive ale guvernului federal, atât în timpul administrațiilor conduse de Donald Trump, cât și în mandatul lui Joe Biden. La acestea se adaugă o problemă care devine tot mai costisitoare: dobânzile pe care Washingtonul trebuie să le plătească pentru datoria deja acumulată.

Viteza cu care a fost depășit pragul de 40 de trilioane a surprins inclusiv prin raportare la prognozele oficiale.

Biroul Bugetar al Congresului (CBO) estimase că împrumuturile totale vor ajunge la aproximativ 39,6 trilioane de dolari abia la sfârșitul anului fiscal 2026.

Datoria a trecut însă deja peste acest nivel.

În scenariile actuale ale CBO, creșterea este departe de a se opri. Datoria americană se apropie de plafonul de 41,1 trilioane de dolari și ar putea ajunge la aproximativ 64.000 de miliarde de dolari până în 2036.

Dobânzile SUA au urcat puternic

Dimensiunea datoriei publice nu este doar o problemă contabilă a Washingtonului. Cu cât guvernul trebuie să împrumute mai mult și cu cât investitorii cer dobânzi mai ridicate pentru a cumpăra obligațiuni americane, cu atât finanțarea datoriei devine mai costisitoare.

Presiunea s-a văzut puternic pe piața obligațiunilor. Randamentul titlurilor de Trezorerie americane cu maturitatea la 30 de ani a ajuns marți la 5,34%, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 20 de ani.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale americane reprezintă un reper esențial pentru întregul sistem financiar. Evoluția lor influențează costurile la care se împrumută nu numai statul, ci și companiile și populația.

Consecințele se pot transmite către dobânzile creditelor ipotecare, împrumuturilor auto, cardurilor de credit și finanțării companiilor.

În prezent, rata medie pentru un credit ipotecar american cu dobândă fixă pe 30 de ani este de aproximativ 6,67%, potrivit Freddie Mac. Nivelul rămâne sub vârful de aproximativ 7,7% înregistrat în 2023, dar este în continuare ridicat în raport cu perioada dobânzilor foarte scăzute de dinaintea actualului ciclu inflaționist.

Creșterea recentă a randamentelor a fost alimentată și de scumpirea petrolului în contextul conflictului dintre SUA și Iran, investitorii temându-se că energia mai scumpă poate reaprinde presiunile inflaționiste.

Pe acest fundal, economistul David Jacks avertizează că problema datoriei nu trebuie evaluată exclusiv prin efectele sale imediate.

„Ritmul de creștere a datoriei americane se accelerează și, la un moment dat, facturile vor deveni scadente”, a declarat David Jacks, profesor de economie la Universitatea Națională din Singapore.

În opinia sa, populația nu va resimți neapărat imediat efectele depășirii pragului de 40 de trilioane de dolari, însă dificultăți serioase în administrarea datoriei ar putea provoca, în cele din urmă, perturbări importante pe piețele financiare.

Un indicator relevant pentru dimensiunea problemei este raportarea datoriei la întreaga economie americană.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, raportul datorie/PIB al Statelor Unite se situează la aproximativ 125,8%, unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre marile economii ale lumii.

Prin comparație, raportul este de aproximativ 103,6% în Regatul Unit și 106,9% în China.

Japonia rămâne însă într-o categorie aparte, cu o datorie publică de peste 200% din PIB.

Trezoreria intervine pe piață

Creșterea puternică a costurilor de finanțare a determinat Trezoreria americană să anunțe o intervenție pentru îmbunătățirea lichidității pe segmentul obligațiunilor cu maturități lungi.

Instituția intenționează să majoreze operațiunile de răscumpărare cu „cel puțin dublu”, de la 2 miliarde la 4 miliarde de dolari, în perioada 9 septembrie – 4 noiembrie. Trezoreria a explicat că măsura reflectă „dorința de a oferi un sprijin mai mare în materie de lichiditate” pentru titlurile pe termen lung.

După anunț, randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a coborât până la aproximativ 5,18%.

John Canavan, analist principal la Oxford Economics, consideră că decizia pare o „încercare de a oferi o ușurare” pieței într-un moment în care costurile împrumuturilor pe termen lung se află sub „o presiune semnificativă din cauza creșterii prețurilor petrolului, a riscurilor de inflație și a ofertei abundente determinate de nevoile globale de împrumut ale statelor și companiilor”.

Dimensiunea datoriei limitează însă efectul pe care asemenea operațiuni îl pot avea.

Canavan consideră că, raportat la volumul uriaș al datoriei publice americane, este „puțin probabil ca majorarea răscumpărărilor din partea guvernului să ofere o ușurare semnificativă pe termen lung”.

Rene Albrecht, analist senior la DZ Bank, apreciază că autoritățile americane sunt preocupate de „efectele negative ale unor randamente de 5% sau mai mari”, atât asupra costurilor de finanțare ale statului, cât și asupra sectorului privat.

„Mai sunt doar trei luni până la alegerile de la jumătatea mandatului. Ei au fost nevoiți să apeleze la instrumentele disponibile pentru a ține sub control creșterea recentă a randamentelor”, a declarat Rene Albrecht.

În paralel, Rezerva Federală se confruntă cu propria dilemă. Procesul-verbal al celei mai recente ședințe a Fed arată că îngrijorările privind inflația s-au accentuat în rândul factorilor de decizie.

„Mai mulți participanți” s-au pronunțat în favoarea unei majorări a dobânzilor, iar unii oficiali au considerat că noi creșteri ar putea deveni necesare dacă inflația nu continuă să scadă.

Fed a decis în cele din urmă să păstreze dobânda de referință în intervalul 3,50%-3,75%, pentru a cincea ședință consecutivă.

Piața se așteaptă ca banca centrală să mențină dobânda neschimbată și în septembrie, după ce datele recente au indicat o ușoară temperare a inflației și o slăbire neașteptată a pieței muncii.