Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării, a transmis duminică mesaje de avertisment pentru Armenia din cauza apropierii acestei țări de NATO și Uniunea Europeană. Oficialul rus a avertizat asupra faptului că cel mai rău caz care s-ar putea întâmpla din cauza acestor aspirații ar fi „transformarea Armeniei într-o altă Ucraină”.
Moscova consideră că, în mod tradițional, regiunea Caucazului de Sud reprezintă propria sferă de influență. Eforturile Occidentului de a securiza coridoare energetice și logistice din Caucaz, ocolind Rusia, s-au intensificat, lucru perceput de Kremlin drept o încercare de încercuire și destabilizare strategică. De asemenea, dorința Georgiei din trecut de a adera la NATO, dar și apropierea Armeniei de Uniunea Europeană a înfuriat Rusia și mai tare.
„Inițial, lumea occidentală a oferit Georgiei aderarea la NATO, dar nu a rezultat nimic bun. Georgia nu este membră NATO, iar actuala conducere înțelege că aceasta a fost o abordare greșită, dar totul a dus la conflict. Relațiile noastre cu Armenia sunt puse la încercare în prezent. Actuala conducere armeană a decis să își schimbe direcția. […] Cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Armeniei este transformarea ei într-o altă Ucraină”, a spus Medvedev.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Fmedvedev-putin.jpg)
În anul 2008, când Dmitri Medvedev era președinte al Rusiei, a izbucnit războiul ruso-georgian în urma căruia Rusia a ocupat și recunoscut regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud. Punctul de pornire al acestui conflict a fost promisiunea făcută Georgiei și Ucrainei la Summitul NATO de la București din acel an că cele două state vor deveni membre ale alianței. În ultimii ani, guvernarea din Georgia a adoptat o politică pragmatică și mult mai prudentă în raport cu Moscova.
În prezent, sub conducerea premierului Nikol Pașinean, Armenia s-a distanțat de Rusia și a acuzat Moscova că s-a îndepărtat de aceasta în fața agresiunilor Azerbaidjanului, care au culminat cu pierderea completă a regiunii Nagorno-Karabah în 2023. De la acel moment, Armenia a organizat exerciții militare comune cu SUA, a trimis ajutoare umanitare în Ucraina și a ratificat Statutul de la Roma, devenind obligată să îl aresteze pe Putin dacă intră pe teritoriul său. Mai mult, în august 2026, Pașinean a accelerat discuțiile privind dorința Armeniei de a adera la Uniunea Europeană.

Medvedev a transmis duminică că, dacă Erevanul va continua pe calea integrării europene și a cooperării cu NATO, Rusia ar putea folosi pârghii economice, politice sau chiar măsuri militare, similare cu cele din Georgia și Ucraina.