Decizie istorică la Kiev. Ucraina condamnă oficial represiunile sovietice împotriva maghiarilor din Transcarpatia

Parlamentul Ucrainei a condamnat oficial represiunile și deportările comise de regimul sovietic împotriva maghiarilor și germanilor din Transcarpatia între 1944 și 1946. Decizia vine pe fondul relațiilor tensionate dintre Kiev și Budapesta.

Ucraina face un gest cu o puternică încărcătură istorică și politică față de comunitatea maghiară din Transcarpatia. Rada Supremă de la Kiev a recunoscut și condamnat oficial represiunile în masă, arestările și deportările comise de administrația militară sovietică împotriva populației civile din regiune în perioada 1944–1946. Mii de oameni au fost atunci ridicați din case și trimiși, fără o hotărâre judecătorească, în lagăre de muncă din Uniunea Sovietică.

Declarația a fost adoptată joi de Parlamentul ucrainean cu 261 de voturi pentru, fără voturi împotrivă și fără abțineri, potrivit Daily News Hungary.

Documentul recunoaște explicit represiunile îndreptate împotriva populației civile maghiare din Transcarpatia după ce regiunea a intrat sub controlul sovietic, în ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial.

În toamna anului 1944, după retragerea forțelor ungare și germane, administrația militară sovietică a preluat controlul asupra regiunii. Au urmat arestări în masă, în care au fost implicate inclusiv NKVD, poliția secretă sovietică, și SMERSH, serviciul sovietic de contrainformații militare.

Printre cei vizați s-au numărat numeroși bărbați civili cu vârste între 18 și 50 de ani. Oamenilor li se spunea că sunt mobilizați temporar pentru muncă, însă pentru mulți aceasta avea să fie începutul unei deportări din care nu s-au mai întors.

Mii de locuitori ai Transcarpatiei au fost trimiși fără procese sau sentințe judecătorești în sistemul sovietic de lagăre de muncă forțată.

Rada Supremă califică acum oficial aceste acțiuni drept „crime comise de regimul totalitar comunist”.

„Malenky robot”, pretextul sub care mii de oameni au fost deportați

Un loc important în declarația Parlamentului ucrainean îl ocupă ceea ce a rămas în memoria colectivă sub denumirea de „malenky robot”, expresie asociată deportărilor în masă ale maghiarilor și germanilor din Transcarpatia. Termenul făcea trimitere la ideea unei perioade scurte de muncă și era folosit pentru a-i convinge pe civili că vor lipsi de acasă doar pentru puțin timp.

Realitatea avea să fie cu totul alta.

Numeroși oameni ridicați sub acest pretext au fost transportați în lagăre din Uniunea Sovietică, unde au fost supuși muncii forțate și unor condiții extrem de dure. Mulți dintre cei deportați nu s-au mai întors niciodată la familiile lor.

Declarația adoptată la Kiev nu se referă exclusiv la victimele maghiare. Parlamentul ucrainean condamnă și represiunile îndreptate împotriva populației de etnie germană din Transcarpatia în aceeași perioadă.

Recunoașterea oficială va fi însoțită și de măsuri pentru păstrarea memoriei victimelor.

Documentul prevede instalarea unor plăci comemorative, susținerea cercetărilor științifice asupra persecuțiilor, dezvoltarea unor programe educaționale și facilitarea accesului public la documentele de arhivă referitoare la evenimentele din anii 1944–1946.

Potrivit poziției exprimate de Parlamentul de la Kiev, Ucraina, ca stat democratic care respinge formele de totalitarism, are obligația morală de a recunoaște crimele trecutului și de a păstra memoria celor care au avut de suferit.

Gestul Kievului vine într-un moment delicat al relațiilor cu Ungaria

Decizia are o semnificație aparte și prin momentul în care a fost adoptată.

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria s-au tensionat și mai mult în timpul guvernului Orban, apropiat Rusiei, iar una dintre principalele surse de dispută o reprezintă situația minorității maghiare din Transcarpatia.

Budapesta solicită Kievului garanții suplimentare privind drepturile comunității maghiare, inclusiv în domeniul educației și al utilizării limbii materne.

Divergențele s-au extins și asupra parcursului european al Ucrainei. Guvernul ungar se opune accelerării aderării Kievului la Uniunea Europeană și a blocat anumite etape ale procesului, insistând asupra rezolvării problemelor pe care le reclamă în privința drepturilor minorității maghiare.