Declarație tranșantă a Ministrului de externe italian: Referendumul din Grecia nu a rezolvat nimic
„Situația nu s-a rezolvat prin victoria taberei care se opune austerității: electoratul Syriza înțelege acest lucru, susținătorii lor din Italia înțeleg mai puțin. Referendumul a stabilit doar că Alexis Tsipras se bucură de susținerea majorității grecilor. Dar aceasta nu este o soluție. Acum, este necesar ca Atena și UE să asume un obiectiv politic comun: evitarea ieșirii Greciei din zona euro prin adoptarea unui plan sustenabil de reforme și prin reluarea planului de asistență financiară. Oare victoria politică a lui Tsipras îi va consolida poziția pentru a merge în această direcție? Mi-aș dori. Dar el trebuie să facă primul pas” în negocierile cu creditorii, a declarat Paolo Gentilomi într-un interviu acordat Corriere della Sera.
Șeful diplomației italiene a notat că vina pentru situația economică a Greciei aparține Guvernului de la Atena.
„Se știe bine că Grecia nu a respectat parametrii economici, iar acest lucru nu este vina germanilor răi, ci este responsabilitatea guvernelor care s-au succedat pe la Atena în ultimii 15-20 de ani”, a subliniat Gentilomi.
Cetățenii greci au votat în proporție de 61% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaționali, 38,99% pronunțându-se în favoarea acestora.
Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional, Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar și economic al Greciei, agravând situația în ultimele luni. „Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor țării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătățire a stării economiei și a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. „A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesități financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistență financiară ar fi fost implementat așa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eșalonări ale datoriilor”, subliniază FMI. În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei și de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internațional.
Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internațional prezentat joi, Alexis Tsipras, premierul de extremă-stânga al Greciei, a apreciat că evaluarea economică justifică poziția Guvernului său în favoarea restructurării datoriei suverane a țării. „Raportul FMI justifică opțiunea noastră de a nu accepta un acord care ar evita o problemă majoră, cea a datoriilor”, a subliniat Tsipras.
Programul de asistență financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat pe 30 iunie, aceeași zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Începând de la 1 iulie, Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăți. Actuala situație de incapacitate de plăți nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria țării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăți tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar șansele unei intervenții europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăți doar pentru că Fondul Monetar Internațional oferă unei țări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situației. Practic însă, piețele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deține recordul privind amploarea unei incapacități de plăți a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenței unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.