După un an de crize și conflicte, NATO face bilanțul. Care sunt cele mai fierbinți puncte de pe glob
„2014 a fost un an de agresiune, crize și conflicte”, a rezumat luni secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Jens Stoltenberg, în contextul în care șefii diplomațiilor urmează să abordeze conflictul din estul Ucrainei, acțiunile extrem de violente ale jihadiștilor în Irak și Siria, dar și retragerea definitvă a trupelor combatante aliate din Afganistan după 13 ani de război.
Pentru a răspunde acestor crize, șefii de state și guverne NATO au decis în septembrie să creeze o forță foarte reactivă, capabilă să se mobilizeze în 48 de ore, care urmează să devină operațională în 2016.
Până atunci, un „batalion-test” urmează să fie înființat la începutul lui 2015 de către Germania, Olanda și Norvegia, cu scopul de a crea o „forță interimară cu un nivel foarte ridicat de reactivitate”, a anunțat Stoltenberg.
Aliații vor continua, în 2015, să pună în aplicare măsurile adoptate, pentru a asigura țările baltice și Polonia, îngrijorate de agresivitatea rusă, și anume prin exerciții într-un ritm susținut, implicarea de cinci ori mai multe avioane în acțiuni de poliție aeriană și suplimentarea numărului de nave care să patruleze în Marea Neagră și Marea Baltică.
Miniștrii se întâlnesc cu omologul lor ucrainean Pavlo Klimkin marți dimineața și urmează să autorizeze patru fonduri (15 milioane de euro) destinate modernizării armatei ucrainene.
Kievul dorește să reia procesul de aderare la NATO întrerupt de către președintele prorus Viktor Ianukovici, îndepărtat de la putere în februarie. O perspectivă „inacceptabilă” pentru Moscova, care denunță o provocare la frontierele sale.
Aliații nu au închis niciodată ușa Kievului, subliniind că orice țară este liberă să-și aleagă viitorul, însă a avertizat că este necesar să îndeplinească criterii foarte stricte, atât politice, cât și militare, care sunt departe de a fi atinse.
– „Risc de înrăutățire a lucrurilor”
Însă „nimeni nu crede că este o idee bună” să fie relansat procesul de aderare într-un context de tensiuni puternice cu Rusia, a subliniat o sursă diplomatică contactată de AFP. „Acest lucru riscă să înrăutățească lucrurile în loc să le calmeze. Evităm, deci, să vorbim despre acest lucru”, a adăugat această sursă.
În ceea ce-i privește pe miniștrii statelor membre ale Alianței, este vorba despre un bilanț, în timp ce conflictul cu rebelii proruși continuă să devasteze estul Ucrainei, unde peste 4.300 de persoane au fost ucise începând din aprilie, iar armistițiul încheiat în septembrie este „pe moarte”.
„Observăm o consolidare militară semnificativă (rusească) în Ucraina și la frontierele ei”, a subliniat Stoltenberg. El a amintit că au avut loc 400 de interceptări ale unor avioane rusești în apropierea frontierelor aeriene ale Alianței Nord-Atantice – cu 50% mai multe anul acesta -, NATO constatând totodată „o creștere majoră a activităților militare rusești în Europa și în afara” ei.
Alianța este îngrijorată de asemenea de „violența și extremismul” care se răspândesc „în Orientul Mijlociu și Africa de Nord”.
Turcia, țară membră a NATO, în care au fost staționate baterii antirachetă de tip Patriot cu scopul de a descuraja orice atac dinspre Siria, se află în apropierea asediului feroce al orașului Kobane al jihadiștilor din gruparea Statul Islamic (SI).
Reuniunea reprezintă totodată ocazia autorizării încheierii misiunii de luptă NATO (ISAF) în Afganistan, în contextul în care îngrijorarea crește după o serie de atentate sângeroase comise de către talibani. ISAF va fi înlocuită cu o misiune de formare a forțelor afgane – „Susținere Hotărâtă”. Alcătuită din 12.500 de oameni, dintre care aproximtiv 10.000 de militari americani, noua misiune urmează să fie lansată la 1 ianuarie.
Secretarul de Stat american John Kerry va primi miercuri, la sediul NATO, aproximativ 60 de miniștri, într-o primă reuniune la acest nivel al țărilor care participă la coaliția internațională împotriva Statului Islamic atât în Irak, cât și în Siria.