Estonia își mută trupele la doar 50 km de granița cu Rusia. De ce nu reușesc oficialii de la Tallinn să descurajeze un potențial conflict cu vecinul lor

Estonia își mută trupele mai aproape de granița cu Rusia și achiziționează, în mod permanent, armament capabil să lovească adânc în teritoriul vecinului său. Potrivit unor oficiali citați de Financial Times (FT) țara se pregătește, astfel, pentru o potențială agresiune a Rusiei dincolo de Ucraina.

Șefii armatei și serviciilor de informații din Estonia nu consideră că Moscova dorește un război pe scară largă cu NATO, cel puțin în următorii doi ani, dar cred că vecinul lor se pregătește pentru un potențial conflict viitor cu mica națiune baltică.

Oficialii se tem de o mișcare „oportunistă“ din partea Kremlinului, cum ar fi o incursiune de mică amploare menită să testeze clauza de apărare reciprocă a NATO, și afirmă că nici ei, nici NATO nu reușesc în prezent să descurajeze în mod credibil un astfel de scenariu.

Acest lucru a determinat țara, care nu dispune de o forță aeriană proprie și depinde de NATO pentru securizarea spațiului său aerian, să adopte o strategie de „apărare activă”.

„Trebuie să pornim de la graniță și să câștigăm încă din primele bătălii”, a declarat colonelul Tarmo Kundla, comandantul Brigăzii 1 din Estonia, principala forță de luptă a țării.

În cadrul noii strategii, unitatea sa se va muta definitiv de la Tapa la Jõhvi, la doar 50 km de granița cu Rusia, unde se construiesc noi instalații de mari dimensiuni pentru a găzdui soldații.

„Măsurile de descurajare nu funcționează”, a declarat un înalt oficial al serviciilor de informații militare estoniene. „Perioada critică pentru a aborda această problemă, pentru noi toți din statele baltice, se va situa în următorii unul până la patru ani.”

„O descurajare credibilă ne impune să facem ca o agresiune împotriva noastră să fie de neconceput. Obiectivul nostru este clar: să ținem inamicul și distrugerea adusă de război departe de teritoriul estonian.”, a declarat ministerul Apărării din Estonia.

Potrivit rapoartelor FT, mass-media de stat rusă prezintă în mod obișnuit Estonia ca pe o țară ostilă și „rusofobă”, hotărâtă să atragă Moscova într-o confruntare directă cu NATO. Kremlinul a amenințat Estonia, inclusiv cu folosirea de ogive nucleare, în cazul în care țara ar găzdui vreodată arme nucleare ale NATO pe teritoriul său.

Guvernul estonian a introdus termenul de „apărare activă” în Conceptul său de Securitate Națională în luna mai. De atunci, armata țării, mică, dar foarte bine pregătită, a început o reconfigurare discretă, dar radicală.

De la Tapa, principala bază militară a Estoniei, trupele de elită sunt în prezent în curs de redistribuire permanentă către poziții situate mai la est, mai aproape de granița cu Rusia.

Pe lângă noua bază din Jõhvi, se construiește și o bază cu o capacitate de până la 1.000 de soldați chiar în orașul Narva, concepută să găzduiască permanent 200 de soldați, cu spațiu pentru încă 800 în caz de criză.

Pe măsură ce Estonia își majorează cheltuielile militare — acestea au crescut cu 42% în acest an, ajungând la 2,4 miliarde de euro, adică 5,4% din PIB, conform datelor oficiale — țara își schimbă și tipul de armament pe care îl achiziționează.

În ultimul an, Estonia a semnat contracte pentru achiziționarea a nouă platforme de lansare multiplă de rachete (MRLS) Himars de fabricație americană, inclusiv rachete balistice M57 cu o rază de acțiune de până la 300 km, și nouă sisteme MRLS Chunmoo din Coreea de Sud, cu o rază de acțiune similară.

Un ofițer superior staționat la Tapa a subliniat că Sankt Petersburg se află la 260 km distanță.