Extrema dreaptă populistă din Germania cere suspendarea dreptului de azil pentru musulmani

Vicepreședintele AfD afirmă că riscul de securitate la care este supusă acum întreaga Europă a apărut din cauza „neglijențelor” cancelarului Angela Merkel: „Nu toți musulmanii sunt teroriști, dar până acum terorismul cu motivație religioasă în Germania a fost întotdeauna de factură musulmană’, a transmis Gauland printr-un comunicat de presă, citat de agenția EFE.

Politica „ușilor deschise” practicată de Germania a revenit în atenție după ce în ultima săptămână au avut loc mai multe atacuri, unele dintre ele puse pe seama unor refugiați musulmani.

„Din motive de securitate nu putem permite să intre în Germania și mai mulți musulmani într-un mod necontrolat’, a accentuat Gauland, membru al unui partid care la alegerile regionale a obținut rezultate foarte bune, mizând mai ales pe criza refugiațior. Vicepreședintele AfD a reiterat faptul că printre imigranți se află și teroriști și a acuzat-o pe Merkel că ignoră acest pericol.

Duminică seara, un sirian în vârstă de 27 de ani căruia i se refuzase cererea de azil în Germania s-a detonat într-un restaurant din orășelul german Ansbach, situat în apropiere de Nürnberg. Atacatorul a murit, iar 12 persoane au fost rănite, dintre care 3 grav. „Este vorba din păcate de un nou atentat”, a declarat ministrul de Interne al landului Bavara, Joachim Herrmann. Atentatorul, un solicitant sirian de azil în vârstă de 27 de ani, a murit în urma exploziei. Potrivit autorităților germane, acesta urma să fie expulzat în Bulgaria.

Cu exact o săptămâna mai devreme, un tânăr afgan de 17 ani a atacat cu un topor pasageri ai unui tren din Germania, un cuțit și un topor, rănind patru persoane, dintre care trei au ajuns la spital în stare critică, alte 14 persoane rămânând în stare de șoc profund. Un steag al grupării teroriste Stat Islamic a fost găsit de anchetatori la domiciliul autorului atacului.

În 2015, în Germania, aproximativ 1,1 milioane de refugiați au depus solicitări pentru a primi azil, în vreme ce, în primul semestru al acestui an, încă 250.000 de imigranți au cerut să fie primiți în statul european.