Financial Times: Europa rămâne punctul slab al Occidentului / SUA continuă să influențeze puternic direcția
Uniunea Europeană rămâne punctul slab al Occidentului, în contextul în care exercitarea influenței continentului este obstrucționată de fragmentarea procesului decizional, de resursele insuficiente și de probleme ideologice, comentează cotidianul Financial Times, notând că Statele Unite continuă să exercite o influență puternică.
”Fragmentarea este unul dintre motivele curioasei slăbiciuni a Uniunii Europene, care are o populație mai mare decât cea a Statelor Unite și o cotă de producție mondială care rivalizează cu cea a Chinei, la nivelul actualelor rate de schimb valutar”, notează editorialistul Janan Ganesh, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times.
Uniunea Europeană, statele membre UE, împreună cu Marea Britanie depun eforturi intense pentru a oferi asistență Ucrainei, în contextul invaziei militare ruse, Germania fiind un furnizor principal de echipamente și fonduri. ”Dar viitorul acestei națiuni vizate de agresiuni depinde, într-o măsură mare, de zeci de mii alegători americani care pot determina rezultatul scrutinului din SUA, în special din circumscripții electorale situate în Georgia și Arizona”, explică editorialistul, evocând posibilitatea unui nou mandat prezidențial al lui Donald Trump.
”La distanță de o generație de la implementarea Planului Marshall, soarta Europei încă este decisă în străinătate. În același timp, Israelul, aflat la aproximativ 300 de kilometri de Republica Cipru, stat membru UE, se adresează mai mult Washingtonului decât capitalelor europene. Dependența Europei de Statele Unite în spațiul propriu și în proximitate este un fapt atât de obișnuit pe tabloul politicii globale, încât aproape că am început să ignorăm această situație bizară”, subliniază editorialistul, argumentând că ar fi utilă ”o politică externă a UE mai centralizată”, deși ar apărea o altă problemă – lipsa resurselor suficiente.
Cele mai puternice armate ale Europei sunt cea a Marii Britanii și cea a Franței. Marea Britanie are probleme cu finanțele publice, impozite mari și o datorie suverană care împiedică achiziționarea de noi credite. În Franța, Guvernul s-a confruntat cu cele mai mari proteste de după anul 1968 ca reacție la majorarea vârstei de pensionare. Iar introducerea în ecuație a Germaniei, cu un model economic care era dependent de gazul din Rusia și de exporturile spre China, generează dubii asupra modalităților de finanțare a unei forțe militare mai puternice, consideră editorialistul.
”Cele două probleme – fragmentarea instituțională și subfinanțarea apărării sunt de natură practică. Eu am spus permanent că o superputere europeană ar face lucruri bune, dacă s-ar putea face aranjamentele necesare. Dar oare așa este? La Washington, cel mai rău clișeu mental european se presupune a fi naivitatea asociată abordării pacifiste. Dar cea mai mare parte a acestei poziții s-a încheiat recent. Aproape nimeni nu mai crede la nivelul UE că poate rezolva crizele din lume prin finețe diplomatică, prin asistență economică și prin puterea exemplului. Chiar și Suedia vrea să adere la NATO. Iar problema este mult mai gravă, fiind asociată majorităților largi de politicieni și alegători care gândesc în termeni strategici duri, dar au preferințe sumbre”, argumentează editorialistul.
Oboseala din Europa asociată războiului din Ucraina nu este similară cu cea din Congresul SUA. În primul rând, în Europa este îndreptată împotriva Statelor Unite, iar, în al doilea rând, în Europa există o tendință de susținere a alternativelor la puterea anglo-saxonă.
Foto: Profimedia
Citește și: