Hackerii care au atacat conturile echipei Macron, legături cu grupul rusesc aflat în spatele atacurilor cibernetice din SUA
Zeci de mii de de e-mailuri și alte documente au fost publicate online peste vineri noaptea, cu doar o zi înainte ca francezii să meargă la urne și să-și aleagă președintele. Flashpoint Intelligence, companie cu sediul la New York, și Trend Micro, situată la Tokyo, au dat publicității date care sugerează că grupurile cunoscut sub denumirea de Advanced Persistent Threat 28, Fancy Bear și Pawn Storm ar fi fost responsabile pentru aceste operațiuni. Această formațiune a fost corelată cu GRU, agenția rusească militară de intelligence.
Vitali Kremez, director de cercetare la Flashpoint, spune că analiza sa indică APT 28 a fost în spatele scurgerii de informații. Luna trecută, APT28 a înregistrat adrese-capcană pe internet pentru a imita numele mișcării lui Macron, „En Marche!” („În mișcare!”), adrese pe care le-a folosit probabil pentru a trimite mesaje-virus pentru a sparge computerele de campanie.
„Dacă a fost, cu adevărat, condusă de Moscova, această operațiune cibernetică pare să fie o escaladare față de manevrele precedente ale Rusiei îndreptate împotriva conturilor implicate în alegerile din SUA, extinzându-și astfel abordarea și eforturile, de spionajul clasic la încercări mai directe de a-și atinge scopurile”, a declarat Kermez, citat de The Guardian.
În mod similar, Trend Micro a identificat coenxiuni între cele două operațiuni desfășurate de hackerii: adresa falsă utilizată în scurgerile de informații de la Convenția Democrată în aprilie 2016 și cele care au afectat zilele trecute conturile de campanie ale lui Macron. Organizația respectivă a înregistrat și alte nume de domenii, aparent cu scopul de a fura detalii referitoare la Uniunea Creștin Democrată și KAS din Germania, dar și pentru a afla informații despre membrii Parlamentului din Muntenegru.
Duminică, Emmanuel Macron a câștigat turul secund al alegerilor din Franța, cu 66%, în fața liderului partidului extremist Frontul Național, Marine Le Pen, care a obținut 34% din sufragii. Principalele capitale europene au salutat alegerea francezilor, care au dovedit că nu vor fi următoarea piesă de domino care va cădea, după votul pro-Brexit din Marea Britanie și alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA.
O declarație venită de la Kremlin din partea lui Vladimir Putin, care a fost privit ca susținând-o pe Marine Le Pen, a subliniat că Macron trebuie să se grăbească să lucreze cu Rusia „pentru a depăși neîncrederea reciprocă și pentru a atinge stabilitatea și securitatea internațională”.
Există mai mulți factori care se pare că au diminuat impactul operațiunilor de hacking, începând cu data la care au fost făcute publice informațiile, cu aproximativ o zi înaintea turului final al alegerilor prezidențiale, până la răspunsul rapid al autorităților electorale franceze, care au avertizat companiile de telecomunicații, de media și publicul să evite să risipească informații care se presupune că ar fi parte a documentelor. Un al treilea factor ar putea fi replica staff-ului de campanie al lui Macron, care a intervenit cu o oră înaintea expirării termenului pentru transmiterea de declarații publice ale candidaților înscriși în cursă pentru a face public faptul că multe dintre documentele scurse sunt false.
În plus, la scurt timp, echipa președintelui ales al Franței a transmis și că strategia a fost întărită, au fost setate parole multiple, multe conturi, unele reale, altele false, în așa fel încât hackerii să aibă dificultăți în a trece dincolo de aceste bariere, spunea la scurt timp după anunț, Mounir Mahjoubi, liderul echipei digitale a lui Emmanuel Macron.