The New York Times: Rusia vrea destabilizarea Republicii Moldova ca parte a subminării UE și NATO

O investigație realizată de publicația The New York Times arată că Rusia vizează destabilizarea Republicii Moldova și subminarea NATO și UE până la finalul anului acesta, folosind vecinul de peste Prut ca prioritate secundară după Ucraina. În planul său, Moscova folosește tactici hibride, inclusiv tabere paramilitare, finanțarea ilegală a alegătorilor și campanii de dezinformare cu ajutorul inteligenței artificiale.

Întreaga investigație a fost realizată de reporterii NYT prin intermediul unor interviuri cu activiști care au participat la tot acest efort, înalți oficiali ai forțelor de ordine și serviciilor secrete din Republica Moldova, dar și șase oficiali din Europa și Statele Unite. Mulți dintre „activiștii Moscovei” au vorbit sub anonimat pentru că se temeau de represalii.

Rusia a lansat de mult timp o campanie amplă de atacuri cibernetice și dezinformare asupra Europei, dar, în cazul Republicii Moldova, acțiunile rușilor au mers mai departe decât în orice altă țară europeană, cu excepția Ucrainei, ce-i drept.

În mod public, oficialii de la Kremlin au negat de fiecare dată amestecul în afacerile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. Într-o tactică de tipul „hoțul strigă hoțul”, Vladimir Putin a precizat în decembrie anul trecut în cadrul unui discurs adresat comandanților militari că Occidentul alimentează isteria față de amenințările din partea Rusiei.

Cu toate acestea, la scurt timp după afirmațiile lui Putin, acesta i-a reunit pe liderii țării într-o ședință secretă pentru a le transmite un mesaj exact opus. Potrivit unor oficiali care au cunoștință despre acest episod, obiectivul lui Vladimir Putin pentru anul 2026 este „prăbușirea NATO și UE din interior”.

În tot acest plan, Republica Moldova este esențială. Așadar, în strategia Kremlinului, ierarhia priorităților președintelui rus este cucerirea Ucrainei, pe primul loc, urmată de preluarea controlului asupra Moldovei, spun unii oficiali din serviciile secrete occidentale. Teritoriul moldovenesc poate servi ca un cap de pod ideal pentru Rusia pentru o agresiune suplimentară împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului. De asemenea, în acest scenariu, Putin încă speră să cucerească fâșia de teritoriu din sudul Ucrainei pentru a crea un cap de pod terestru care să lege Rusia de Moldova.

Cumpărarea voturilor la alegeri

Pe de altă parte, Moscova a intervenit și în cadrul alegerilor, unde a plătit sute de preoți ortodocși pentru a promova discursurile rusești la amvon și a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a cumpăra voturile. Toată această operațiune de interferență în alegeri a fost operată din Skolkovo, o imitație a Silicon Valley a Kremlinului de la periferia Moscovei.

Rugat să comenteze acuzațiile de interferență a Rusiei în Moldova, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat: „Toate acestea sunt afirmații neadevărate, fără niciun fundament”.

După ce guvernul prooccidental al președintei Maia Sandu a stabilit aderarea la Uniunea Europeană ca prioritate națională, țara sa a devenit o țintă a Kremlinului. În fiecare serie de alegeri, inclusiv în cele prezidențiale, referendumul privind aderarea la UE și alegerile parlamentare de anul trecut, Moscova a investit milioane de dolari pentru a o înlătura pe Sandu și partidele proeuropene din prima linie a conducerii țării.

În cadrul alegerilor din toamna trecută, Moscova a petrecut luni întregi pregătindu-se: hackerii s-au strecurat în comisia electorală; s-au organizat acțiuni de cumpărare de voturi; activități de propagandă, iar echipe de recruți antrenați în Serbia erau pregătite să semene haos pe străzile din Republica Moldova.

Protestele din iulie 2025 din localitatea Taraclia, la care a participat și Iuri Vitneanski, un activist politic moldovean care a participat la o tabără de antrenament organizată la Moscova, a descris evenimentul drept o inițiativă locală. Cu toate acestea, inițiativa a aparținut lui Ilan Șor, un oligarh israeliano-moldovean care locuiește în Rusia.

Șor este bine cunoscut autorităților moldovene deoarece a fugit din țară în 2019, când a fost acuzat de fraudarea băncilor cu 1 miliard de dolari. S-a stabilit în Rusia, unde, potrivit celor trei oficiali ai serviciilor secrete occidentale, îi răspunde lui Serghei V. Kirienko, autointitulat „soldatul lui Putin”, un membru important al administrației președintelui rus responsabil pentru țări precum Moldova, pe care Kremlinul le consideră a fi în sfera sa de influență.

Cu câteva zile înainte de protest, echipa lui Șor, prin intermediul platformei Telegram, a contactat mii de moldoveni cărora le-a promis plăți în numerar dacă vor participa la protest. Potrivit unor documente de la campania de servicii financiare a oligarhului stabilit la Moscova, peste 150.000 de moldoveni au fost recrutați pentru a face jocurile Rusiei.

În schimbul banilor, moldovenii erau îndemnați să posteze materiale pe internet și să participe la mitinguri organizate, îndemnându-i pe alții să voteze împotriva Maiei Sandu și apartenenței la Uniunea Europeană.
Din documentele scurse în mediul online, s-a descoperit că peste 20 de milioane de dolari au fost transferați către aproximativ 38.000 de activiști moldoveni în patru luni de dinaintea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE.

Cum se antrenau moldovenii în taberele paramilitare

Taberele organizate de ruși în Serbia, Bosnia sau împrejurimile Moscovei ofereau, pe lângă grătare și meciuri de volei, și activități paramilitare, precum învățarea modului de a străpunge cordoanele de poliție sau incendierea clădirilor. De asemenea, moldovenilor care s-au antrenat în aceste unități li se dădeau veste antiglonț și puști de asalt pentru a se antrena. Consilierii care erau repartizați pentru a-i instrui făceau parte din serviciul de informații militare al Rusiei, cunoscut sub numele de GRU. Aceste tabere aveau menirea de a-i transforma pe moldovenii pro-ruși în adevărați soldați de infanterie.

Rușii și-au stabilit tabăra de antrenament într-o stațiune din vestul Serbiei în vara anului 2025, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Participanții, majoritatea din Republica Moldova, au fost plătiți cu 400 de dolari pentru a participa la un curs de trei până la patru zile, potrivit lui Sergiu Zama, procuror superior în Republica Moldova.

Înregistrările video din tabără, despre care procurorii moldoveni și serviciul de informații al țării au declarat că au fost preluate de pe telefoanele participanților, arată bărbați îmbrăcați în camuflaj și veste antiglonț antrenându-se cu puști de asalt.

Tabăra din Serbia a fost una dintre multele înființate de agenți ruși. A existat, de asemenea, o tabără în afara Moscovei, unde peste 100 de tineri moldoveni au exersat „fabricarea și utilizarea de articole incendiare și explozibili artizanali” și manipularea dronelor „cu atașamente speciale pentru explozibili sau incendieri”, au declarat procurorii moldoveni într-un comunicat.

Iuri Vitneanski, activistul antrenat în tabăra de la Moscova, a negat că s-ar fi implicat în asemenea activități paramilitare. Scopul, a spus el într-un interviu, era acela de a clădi relații de prietenie și cooperare cu politicienii ruși.

Maxim Roșca, un cetățean moldovean care a participat la sesiunile de antrenament din Bosnia, a precizat în fața instanței de la Chișinău că, atunci când a spus că nu va participa, un antrenor rus l-a lovit cu pumnul în față și i-a scos un dinte.

În octombrie 2024, trei participanți la tabăra din Bosnia au fost arestați în timp ce traversau zona de frontieră înapoi în Moldova. Aceștia aveau asupra lor componente de dronă, inclusiv accesorii pentru lansarea grenadelor, au declarat procurorii. De asemenea, aveau un manual intitulat „Bucătăria rusească: ABC-ul terorismului casnic”, au declarat procurorii.

Propaganda prin intermediul Bisericii

Unii preoți moldoveni au fost racolați în campania elaborată a Kremlinului și au fost trimiși în Rusia în vara anului 2024 pentru a vizita locuri sfinte și lideri bisericești de rang înalt. La întoarcerea în Moldova, fiecare dintre aceștia a primit câte un card de debit emis de o bancă rusească, Promsviazbank, care are legături cu Ministerul Rus al Apărării și deține 49% din compania de servicii financiare a lui Ilan Șor.
În schimbul sumei de 1.000 de dolari, preoții urmau să-și îndemne credincioșii să respingă referendumul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, precum și să facă campanie împotriva politicilor prooccidentale.

Perturbarea rețelelor de energie electrică

Încă din primăvara acestui an, rachetele rusești au încercat să vizeze infrastructura care deservea Republica Moldova prin poluarea căilor navigabile și perturbarea fluxurilor de energie electrică.
La începutul lunii martie, un atac rusesc asupra unei hidrocentrale ucrainene de la granița cu Moldova a contaminat alimentarea cu apă a unei zone din țară. Ulterior, mai multe drone rusești au lovit o linie de înaltă tensiune din vestul Ucrainei care furniza până la 70% din energia electrică a Moldovei.