Laburistul britanic Keith Vaz, la o lună după „CUTREMURUL” de la europarlamentare: „Oamenii și-au dat seama ce au făcut alegând UKIP”. PLUS: Cum a ajuns Iulia Vântur argument în campania pro-români

Publicat: 24 06. 2014, 10:01
Actualizat: 10 08. 2015, 15:58

Au promovat o politică a dezbinării, iar arma lor cea mai eficientă li s-a întors împotrivă. Extremiștii* care au făcut valuri la alegerile europarlamentare din urmă cu o lună nu au reușit să cucerească Europa și să radicalizeze întreg continentul. Mai degrabă, după victoria de la alegerile europene, bazată, după cum gândul a arătat în numeroase articole, în principal pe un vot împotriva partidelor tradiționale, aceste partide au trecut la partea de gestionare a succesului politic.

Pentru UKIP, un partid format mai mult din slogane decât dintr-un program coerent și, mai ales, fezabil, această tranziție a fost cu atât mai dificilă. De la scandalul privind acuzațiile de adulter la adresa liderului partidului, Nigel Farage, la acuzațiile privind donațiile de campanie nedeclarate și eșecul UKIP de a intra în Parlamentul britanic, ultima lună nu a fost ușoară pentru politicianul care a înregistrat o victorie istorică în Marea Britanie, mai ales pe seama unei propagande anti-români.

Recent, UKIP s-a aliat cu Mișcarea Cinci Stele, a fostului actor italian Beppe Grillo, pentru a forma un nou grup politic în Parlamentul European.

Totuși, nici pentru partidele tradiționale britanice nu a fost o lună ușoară, ele încercând să vină cât mai repede cu o strategie pentru a recâștiga terenul pierdut în fața eurofobilor, a arătat, într-un interviu pentru gândul, laburistul Keith Vaz, președintele Comisiei pentru Afaceri Interne din Camera Comunelor și fost ministru pentru Europa, care a susținut campania gândul „Why don’t you come over?” încă de la început, acceptând invitația noastră de a veni în România. Dincolo de analiza situației politice și sociale post-alegeri, Vaz ne-a povestit o întâlnire cu Iulia Vântur, în India, care ne-a inspirat să realizăm afișul de mai jos:

„Oamenii și-au dat seama ce au făcut”

„Cred că, după alegerile europarlamentare, oamenii și-au dat seama ce au făcut (alegând UKIP, n.red.) și cred că vor face un pas înapoi, dar trebuie să rămânem vigilenți”, spune Vaz. Ce ar trebui să facă atât electoratul, cât și partidele tradiționale? Să ceară acum acțiuni și programe concrete din partea UKIP, dincolo de propagandă și de ținte pe hârtie. Bănuiala lui Vaz este că, odată scuturată poleiala radicală, nu rămâne mare lucru pe UKIP. „Care sunt politicile lor în domeniul sănătății, locurilor de muncă, investiții și industrie, educație, schimbări climatice? Dacă vrei să formezi un guvern într-o țară, trebuie să poți să spui ce vei face”.

La fel ca fostul premier al Marii Britanii, laburistul Tony Blair, Keith Vaz vorbește despre rezultatul Europarlamentarelor, atât în țara lui, cât și în UE, drept un semnal de alarmă pentru Europa, „o trezire la realitate”. „Succesul partidului de extremă dreapta în Franța, al stângii în Grecia, precum și succesul UKIP în Marea Britanie ne arată că trebuie să fim mereu vigilenți pentru a proteja instituțiile care au făcut din Europa ce e astăzi. Trebuie să venim cu  un răspuns la situația actuală, oferind o dezbatere adecvată și constructivă despre Europa și imigrație. Pentru asta, trebuie să putem pregăti răspunsuri bune pentru oamenii din Europa, fie ei din Franța, Grecia sau Marea Britanie. Trebuie să îi convingem că le înțelegem preocupările”.

Keith Vaz, în redacția gândul// Mediafax Foto

„Când oamenii cu idei proaste câștigă…”

Au ei, însă, un plan de trezire la realitate?, l-a întrebat gândul pe Vaz. „Avem, suntem într-o stare constantă de alertă, pentru că, atunci când oamenii cu idei proaste câștigă, e nevoie ca aceia care sunt preocupați de binele electoratului să lupte în continuare”.

Laburistul dă de înțeles că partidul său combate retorica isterică, bazată pe frică, a UKIP cu mesaje pozitive. Aceasta nu înseamnă că nu vor fi și agresivi în a-și transmite mesajul, ne asigură el. Pe scurt, acest mesaj este: „UE este o organizație foarte bună, care a oferit prosperitate și locuri de muncă pentru milioane de oameni. Dar trebuie să se reformeze, să fie mai atentă la ce vor oamenii, deciziile să fie luate mai mult la nivel național și trebuie să lucrăm împreună atunci când sunt chestiuni importante supranaționale. De exemplu, piața unică este o invenție extrem de importantă a UE, iar prioritatea trebuie să fie crearea de locuri de muncă și protejarea infrastructurii bazei industriale a Europei”.

„E firesc ca oamenii să fie supărați”

De asemenea, Vaz subliniază că europenii și mai ales instituțiile UE trebuie să se lucreze mai mult la asigurarea prosperității, creștere economică și noi locuri de muncă, pentru că de aici vin nemulțumirile oamenilor. „Trebuie să ne adaptăm curentului. Am trecut prin niște momente grele în Europa. Imaginea noastră externă a fost foarte proastă și e firesc ca oamenii să fie supărați. Dar trebuie să le oferim oamenilor speranță și șanse, trebuie să fim partide aspiraționale”, ne-a mai explicat britanicul.

Foarte important, spune el, UE trebuie să se reformeze, această carență fiind una dintre cauzele votului radical la Europarlamentare.

O altă cauză identificată de Vaz este că rata de participare la vot a fost mică și s-au mobilizat mult mai mulți extremiști. „Trebuie să ne luăm țările înapoi din mâinile unor partide precum Zorii Aurii, Frontul Național și UKIP. Cred că rămâne la latitudinea europenilor să decidă asta – până la urmă, suntem cel mai sofisticat electorat din lume. Bogăția noastră culturală nu are pereche”.

4.000 de români mai puțini veniți la muncă de la ridicarea restricțiilor

Vaz se declară convins că succesul UKIP la Europarlamentare, unde a ieșit pe primul loc, se explică parțial și prin propaganda violentă împotriva românilor și bulgarilor. „Nu cred că avem de ce să ne temem dacă europenii circulă liber dintr-o țară în alta și dacă muncesc și contribuie la economia altor țări. Cred că acesta este unul dintre avantajele UE și nu consider că sunt multe exemple de abuzuri. Pun sub semnul întrebării, însă, anumite aspecte”. Un exemplu pe care îl dă este problema alocației pentru creșterea copilului: „În prezent, cheltuim 13 milioane de lire sterline pe an cu alocații pentru copii care nu locuiesc în UK”.

Keith Vaz a fost oficialul britanic care a mers, la 1 ianuarie 2014, în ziua ridicării restricțiilor pentru muncitorii români, pe Aeroportul din Luton, pentru a aștepta prima cursă dinspre România. Acela a fost momentul în care Victor Spirescu, care urma să lucreze într-o spălătorie, a devenit vedetă în Marea Britanie pentru simplul motiv că exista și putea da un chip invaziei care nu a mai avut loc.

Ultimele statistici arată că 4.000 de români au părăsit Regatul Unit de la 1 ianuarie, deci nu există o mișcare prea amplă de români venind în Marea Britanie”, punctează Vaz (editare ulterioară: de fapt, statisticile arată că, dacă comparăm trimestrul octombrie-decembrie 2013 cu ianuarie-martie 2014, numărul românilor care au ajuns la muncă în UK a scăzut cu 4.000).

„Noi, partidele de stânga, ne concentrăm prea mult, mă tem, asupra ținerii oamenilor acolo unde sunt, în cutiile lor. Dar trebuie să le oferim șansa de a le fi mai bine. Eu sunt fiul unor imigranți. Părinții mei au venit aici când eu aveam nouă ani. Au venit ca imigranți ai sărăciei. Ce trebuie să facem este să îi convingem pe oameni că pot avea un impact în această lume, folosindu-se de potențialul lor. Nu cred că facem asta acum și ar trebui”, a comentat Vaz, cu referire la dezbaterea pe tema migrației.

„Va exista mereu o dezbatere pe tema migrației în Marea Britanie, pentru că suntem o insulă. Fiind o insulă cu 60 de milioane de oameni, sigur că nu putem primi oameni la nesfârșit. Migrația sărăciei poate fi atacată doar ajutând țările din care acești oameni provin. Și România are o problemă în acest sens cu Moldova. O treime din populația Moldovei a emigrat în ultimii 20 de ani. De ce? Din motive economice. Unii dintre ei au obținut pașapoarte românești, pentru că aveau acest drept. Odată primit pașaportul românesc, au putut pleca în UE. Trebuie să recunoaștem că această migrație va continua și trebuie să ajutăm aceste țări să se ajute”, a răspuns laburistul, întrebat fiind de gândul cum vede această dezbatere sensibilă acum.

Mai departe, Keith Vaz a povestit cum s-a întâlnit, când a venit ultima dată la București, cu reprezentanți ai comunității de medici, care i-au spus că prea mulți doctori și asistente au plecat din România, creând o carență foarte periculoasă în sistemul nostru medical.

Întâlnirea cu Iulia Vântur, noul argument al lui Vaz pentru „Why don’t you come over?”

În 2013, Keith Vaz a fost de departe cel mai mare susținător din rândul oficialilor străini al campaniei „Why don’t you come over?”, lansată din nevoia de a veni cu un răspuns diferit – mai puțin isteric, mai amuzant și inteligent – la propaganda anti-români inițiată de UKIP. Când a aflat că gândul și GMP au redeschis campania după Europarlamentare, Vaz nu a stat pe gânduri și și-a reafirmat sprijinul: „Mă bucur să vă susțin campania iar, după cum am făcut-o când am venit la sediul gândul când am fost ultima dată în București și ați fost drăguți să îmi dați un tricou care spunea că femeile din România sunt la fel de frumoase precum Kate și Pippa Middleton. Pot să garantez pentru adevărul acestei afirmații. În ultima mea vizită în India, am avut plăcerea să o cunosc pe Iulia Vântur, care era cu iubitul ei de la acel moment, Salman Khan, actorul indian. Pot să confirm ce se spune despre frumusețea româncelor”, ne-a dat asigurări Keith Vaz, care s-a arătat foarte impresionat de întâlnirea cu Vântur.

FOTO: MarieClaire.ro

„Mă bucur să pot susține campania gândul și să aud că, la scurt timp după ce ați reluat campania, prințul nostru, moștenitorul tronului britanic, Prințul Charles, a mers în Transilvania. Asta arată că el a luat invitația voastră foarte serios. România este una dintre cele mai frumoase țări din Europa și susțin în totalitate campania voastră și aștept cu nerăbdare să văd Bucureștiul, Constanța, Piatra Neamț, Bacău și toate celelalte orașe în viitorul apropiat”, a mai spus Keith Vaz, în interviul acordat gândul.

Zilele trecute, campania „Why don’t you come over?” a primit două distincții în cadrul Galei Premiilor Effie.


*Ne referim aici atât la membri ai unor partide extremiste – Frontul Național, în Franța – sau ai unor partide care au făcut o campanie extremistă, fără a fi, în nucleul lor ideologic inițial, formațiuni extremiste – UKIP, în Marea Britanie.