Lituania preia luni președinția UE cu intenția unei apropieri de fostele republici sovietice

Publicat: 28 06. 2013, 13:18
Actualizat: 06 02. 2016, 21:56

Lituania vrea să plaseze președinția Uniunii Europene pe care o preia la 1 iulie sub semnul unei apropieri de fostele republici sovietice, inițiativă percepută de Moscova ca o ingerință în zona sa de influență, comentează AFP.

„Europa trebuie să înțeleagă că momentul este crucial ca partenerii din est să se apropie de Uniunea Europeană. Dorim să ajutăm aceste țări”, a declatat președintele lituanian Dalia Grybauskaite într-un interviu pentru AFP.

Lituania, care succede Irlanda la președinția UE, va găzdui în noiembrie un summit între UE și șase state din Parteneriatul estic, Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan și Georgia.

UE trebuie să se implice într-un proces de integrare mai rapid și mai profund, evitând să aplice o dublă măsură față de aceste țări și fostul lor patron estic Rusia, în probleme precum liberalizarea vizelor, a arătat Grybauskaite.

În timpul summitului Parteneriatului estic, Ucraina ar putea semna un acord de asociere comercială cu UE, aflat în discuție de mult timp.

UE a indicat în mai multe rânduri că vrea să regleze cu autoritățile de la Kiev mai multe probleme legate de drepturile omului și în special detenția fostului premier Iulia Timoșenko.

Autoritățile din Rusia, care presează Ucraina să intre în uniunea vamală rusă, sunt îngrijorate de concurența venită din partea Parteneriatului estic.

„Suntem oarecum îngrijorați de apelurile lansare de anumiți lideri politici, pentru a dicta unor țări din Parteneriatul estic alegerea unei asocieri sau a alteia”, a declarat joi ambasadorul rus în Lituania, Vladimir Șikvadze, cotidianului Vilniaus Diena.

Lituania, prima republică sovietică separată de URSS, în martie 1990, este în prezent atașată Occidentului, membră a UE și a NATO din 2004, intenționând să intre în zona euro în 2015.

În timpul crizei mondiale, economia țării s-a prăbușit cu 14,8% în 2009, iar autoritățile de la Vilnius au luat măsuri drastice de austeritate pentru a reveni la creștere. Pentru acest an, guvernul anticipează o creștere economică de 3%.

„Lituania se poate prezenta ca un model de țară flexibilă, care a reușit să iasă rapid din criză”, a declarat Nerijus Maciulis, economist șef la Swedbank în Vilnius.

După acordil politic de la Bruxelles privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020, președinția lituaniană trebuie să negocieze detaliile programului de 960 miliarde de euro.

Acordul referitor la buget trebuie să fie aprobat cu majoritate calificată de Parlamentul European, care se va reuni în sesiune plenară de săptămâna viitoare.

La 1 ianuarie 2014 președinția UE va fi preluată de Grecia.