Miliardarul George Soros, numit și „omul care a spart Banca Angliei”, se retrage din activitate

Soros, în vârstă de 84 de ani, probabil cel mai influent și respectat investitor financiar, alături de Warren Buffet, a renunțat să mai administreze banii clienților încă din 2011 și a dezvăluit oaspeților unei cine găzduite joi seara că încredințează fondurile familiei directorului de investiții Scott Bessent.

„M-am mai retras de mai multe ori în trecut, dar de data asta decizia este definitivă. Îmi dedic toată energia activităților filantropice”, a spus investitorul.

Soros a fondat primul său fond de hedging împreună cu Jim Rodgers, în 1973, dar nu a devenit faimos până când nu a pariat 1 miliard de lire sterline împotriva Băncii Angliei, în așa-numita „miercure neagră”, în 1993.

El a mizat pe faptul că Marea Britanie a intrat în Mecanismul European al Ratelor de Schimb cu un nivel prea ridicat al lirei și a avut dreptate. Guvernul condus la acea dată de John Major a cheltuit 2 miliarde de lire pentru susținerea lirei, iar dobânda de politică monetară a urcat pentru scurt timp la 12%, dar Executivul a fost nevoit să se recunoască înfrânt.

Soros a spus joi că de la criza din 2008 legătura dintre piețele financiare și afacerile internaționale este tot mai strânsă, ceea ce face lucrurile dificile, relatează MarketWatch.

„Acest fapt a sporit nivelul incertitudinilor, volatilității și impredictabilității, pe piețele financiare și în afacerile internaționale… Astfel interacțiunea sporită dintre cele două domenii se transpune în șocuri externe pentru ambele”, a arătat Soros.

De exemplu, sancțiunile financiare și prăbușirea prețurilor petrolului, împreună, au provocat o criză financiară în Rusia. Niciunul dintre acești factori nu ar fi provocat singuri acest lucru, a explicat magnatul.

„Acest fapt a făcut ca rolul managerilor fondurilor de hedging să devină foarte dificil. Marile oportunități sunt în mare parte pierdute sau percepute ca șocuri”, a arătat Soros.

El a adăugat că nivelul ridicat al incertitudinilor și volatilității îl face să fie mai puțin optimist decât piețele, întrucât acești factori descurajează asumarea de riscuri și cererea de investiții.