Eșec istoric la summitul ONU pentru climă: negocierile COP31 s-au încheiat fără un acord, pentru prima dată în ultimii 17 ani. De ce UE și Regatul Unit s-au opus documentului final
Negocierile ONU pe tema schimbărilor climatice s-au încheiat, duminică, fără un acord final, după două săptămâni de discuții extrem de tensionate. Liderii prezenți la summitul COP31 din Turcia au respins forma propusă a documentului final, nemulțumiți că aceasta nu făcea nicio referire la combustibilii fosili și nu oferea soluții ferme în fața creșterii temperaturilor globale, transmit Politico și The Gurdian.
„Se pare că există părți care au obiecții față de acest text”, a declarat președintele turc al COP31, Murat Kurum. „Înțeleg că nu există un consens asupra acestui document. Din acest motiv, aceste decizii nu au fost adoptate.”
Aproape 190 de țări au purtat discuții aprinse, în ultimele săptămâni, pe tema tranziției energetice și a modului în care trebuie să se răspundă la realitatea că lumea nu va reuși să-și îndeplinească cel mai urgent obiectiv climatic — acela de a limita încălzirea globală pe termen lung la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale.
Pe măsură ce negocierile se apropiau de final, părțile nu au reușit să depășească divergențele. Este pentru prima dată în ultimii 17 ani când, la negocierile din cadrul COP, liderii nu au reușit să ajungă la un acord.
Uniunea Europeană, Panama și alte câteva țări, printre care și state insulare mici, au declarat că resping acordul promovat de președinția COP31, deoarece acesta favoriza țările exportatoare de petrol, gaze și cărbune.
Potrivit relatărilor The Guardian și Al Jazeera, Arabia Saudită și alți mari producători de petrol și gaze au respins ferm includerea în textul final a unei referiri la „tranziția de la combustibilii fosili” (cărbune, petrol și gaze). Conform Arab News, o primă variantă a acordului cerea o renunțare mai rapidă la combustibilii fosili. În urma obiecțiilor formulate de statele petroliere, o a doua variantă, publicată joi, a eliminat complet orice mențiune despre combustibilii fosili. Textul revizuit s-a concentrat în schimb pe captarea și stocarea carbonului (cu o țintă de 1 miliard de tone) și pe creșterea ponderii electricității în cererea finală de energie la 35% până în 2035, fără a specifica însă dacă această electricitate trebuie să provină exclusiv din surse regenerabile sau și din gaze naturale ori cărbune.
„Este inacceptabil ca decizia finală să nu conțină nicio referire la combustibilii fosili și nicio referire la tranziția de la combustibilii fosili, iar tocmai din acest motiv Uniunea Europeană se opune ferm acestui text”, a declarat ministrul irlandez al climei, Darragh O’Brien, vorbind în numele UE. Acordul propus „nu a fost la înălțimea așteptărilor”, a declarat ministrul irlandez. „Nu vom susține o decizie care nu ține seama de datele științifice și care, de fapt, riscă să adâncească prăpastia dintre angajamentele globale și măsurile necesare. [Acesta] nici măcar nu menționează combustibilii fosili.”
Intervenția sa a fost întâmpinată cu aplauze din sală și a fost urmată ulterior de obiecții similare din partea Panama, Insulelor Marshall și Norvegiei.
Panama a calificat acordul drept un „pas înapoi”. Insulele Marshall au afirmat că acceptarea acordului ar fi o trădare. „Nu vom accepta un rezultat care ne subminează securitatea și ne amenință viitorul”, a declarat negociatoarea Kathy Jetn̄il-Kijiner.
Ministra Energiei din Regatul Unit, Miatta Fahnbulleh, care a condus delegația țării sale la COP, a declarat: „Momentul impunea o ambiție îndrăzneață, iar noi am lucrat fără încetare pentru a încerca să ajungem la un consens. Este extrem de dezamăgitor faptul că nu am reușit să facem acest lucru.”
COP31 a fost primul summit privind clima de când ONU a avertizat că încălzirea globală va depăși pragul de 1,5 °C și că va fi necesar să se intensifice eforturile pentru a limita încălzirea globală.
Pe măsură ce negocierile, programate să se încheie vineri, s-au prelungit până duminică după-amiază, transformându-se în cel mai lung summit privind clima din istorie, a devenit evident că „pactul de la Antalya”, elaborat de președințiile comune turcă și australiană ale summitului, nu va obține consensul necesar pentru a fi adoptat.
Pactul de la Antalya invita țările să renunțe tot mai mult la combustibilii fosili în favoarea electricității, solicita țărilor bogate să acorde finanțare țărilor sărace pentru a le ajuta să se adapteze la efectele crizei climatice și îndeamna țările să reducă la minimum „depășirea” pragului de încălzire globală de 1,5 °C prevăzut în Acordul de la Paris.
Cu toate acestea, acordul nu a susținut „tranziția de la combustibilii fosili” solicitată de peste 130 de țări și a inclus prevederi controversate privind tehnologia „captării și stocării carbonului” (CCS), despre care unii au afirmat că perpetuează utilizarea combustibililor fosili.
Mohamed Adow, directorul grupului de reflecție Power Shift Africa, care a calificat această conferință drept „cea mai proastă COP din istorie”, a declarat:
„Ipocrizia Europei este uluitoare. Guvernele sale cer altor țări să prezinte planuri de tranziție privind combustibilii fosili, în timp ce ele însele continuă să extindă utilizarea acestora.”
Arabia Saudită a apărat decizia de a include CCS (Carbon Capture and Storage) în text. Alte țări, printre care grupul african, China și Pakistanul, nu s-au opus nici ele acordului, deși unele au avut rezerve. Pakistanul a declarat în cadrul conferinței că, doar pentru că unele puncte din pact erau contestabile pentru unii, restul nu ar trebui sacrificat: „Acțiunile climatice nu sunt un meniu din care putem alege doar ceea ce ne convine.”
Și Ghana a formulat critici la adresa procesului, dar nu a respins textul final: „Africa a ales întotdeauna să consolideze multilateralismul, în loc să se îndepărteze de acesta.”