Noul „Drum al Mătăsii” spre Europa care poate schimba comerțul mondial. Alternativa Arctică la criza din Ormuz care scurtează timpii de transport cu 22 de zile

China deschide primul serviciu regulat de containere prin Arctica, pe Ruta Maritimă Nordică. Drumul dintre China și Europa poate fi parcurs în doar 18 zile, față de peste 40 prin Suez, în contextul prelungirii crizei din Strâmtoarea Ormuz.

O rută comercială lungă de aproximativ 5.500 de kilometri, care traversează mările înghețate ale Arcticii de-a lungul coastelor Rusiei, începe să capete o importanță neașteptată pentru comerțul dintre China și Europa.

Criza din Strâmtoarea Ormuz și vulnerabilitatea rutelor tradiționale din Orientul Mijlociu au readus în atenție Ruta Maritimă Nordică (Northern Sea Route – NSR), un coridor pe care Beijingul îl promovează de ani întregi drept viitorul „Drum al Mătăsii polar”, relatează The Guardian.

Japonia, Coreea de Sud și India și-au manifestat interesul pentru transportul mărfurilor prin această zonă, însă China este cea care a făcut primul pas către transformarea traseului într-o rută comercială regulată, potrivit The Guardian.

Compania de transport maritim Sea Legend a lansat un serviciu programat de containere prin Arctica, după o cursă-pilot efectuată în 2025.

Miza este uriașă.

O călătorie directă între Ningbo-Zhoushan, unul dintre marile complexe portuare ale Chinei, și Felixstowe, în Marea Britanie, poate fi realizată în aproximativ 18 zile pe ruta arctică, potrivit companiei. Prin comparație, transportul prin Canalul Suez poate dura peste 40 de zile.

În anumite situații, noul traseu poate reduce astfel cu mai mult de jumătate timpul necesar pentru transportarea mărfurilor dintre China și Europa.

China transformă „Drumul Mătăsii polar” din proiect strategic într-o rută comercială

Ruta Maritimă Nordică traversează Cercul Arctic de-a lungul coastei nordice a Rusiei. În prezent, traseul poate fi utilizat în principal în lunile mai calde. Perioada în care navigația este posibilă s-a extins însă pe măsură ce întinderea gheții marine din timpul verii s-a redus.

În anumite condiții, navele au nevoie de sprijinul spărgătoarelor de gheață pentru a traversa regiunea. Avantajul major este distanța.

Pentru exportatorii chinezi, reducerea spectaculoasă a timpului de transport ar putea face ruta atractivă în special pentru mărfurile pentru care viteza livrării este importantă.

Experții indică vehiculele electrice, bateriile cu litiu și produsele industriei solare printre categoriile care ar putea beneficia de transportul rapid, toate fiind sectoare în care China deține o poziție importantă pe piața mondială.

Sea Legend devine astfel un test pentru o ambiție strategică pe care Beijingul o urmărește de aproape un deceniu.

În 2017, președintele chinez Xi Jinping a cerut public Rusiei și Chinei să dezvolte împreună rutele maritime arctice și să construiască un „Drum al Mătăsii polar”.

Rusia a privit inițial cu reticență extinderea prezenței chineze într-o regiune pe care o consideră esențială pentru propriile interese strategice.

Războiul din Ucraina a schimbat însă relația de forțe.

După invazia rusă pe scară largă și sancțiunile occidentale care au urmat, Moscova a devenit mult mai dependentă economic și comercial de Beijing. Această apropiere a oferit Chinei mai multă influență și un acces sporit în nordul îndepărtat.

Rusia continuă însă să controleze o mare parte din infrastructura necesară navigației pe această rută.

Rosatom, compania nucleară de stat rusă, emite autorizațiile de navigație și supraveghează transporturile de-a lungul NSR. Tot Rosatom operează flota de spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară folosită pentru escortarea multor nave care traversează regiunea.

Această dependență de infrastructura și aprobările rusești reprezintă una dintre marile probleme pentru operatorii occidentali.

De la criza din Ormuz la „autostrada înghețată” a Rusiei. Marile riscuri ale noii rute

Importanța NSR a crescut odată cu deteriorarea situației din Orientul Mijlociu. Li Xiaobin, directorul operațional al Sea Legend, declara în august că actuala criză a demonstrat vulnerabilitatea Canalului Suez și a Strâmtorii Ormuz în fața conflictelor regionale.

Pentru China, existența unei rute suplimentare spre Europa înseamnă reducerea dependenței de punctele maritime care pot fi perturbate sau blocate în cazul unui conflict.

Moscova urmărește un obiectiv asemănător. Președintele Vladimir Putin a promovat dezvoltarea Rutei Maritime Nordice ca pe o posibilă alternativă pentru comerțul internațional, însă controlul exercitat de Rusia asupra traseului reprezintă în sine un risc politic pentru multe companii.

O mare parte a NSR se află în zona economică exclusivă a Rusiei, iar accesul comercial depinde într-o măsură importantă de autoritățile și infrastructura rusești.

Există și problema sancțiunilor. Experții citați de The Guardian afirmă că o parte importantă a traficului actual de pe ruta arctică este legată de așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei.

Este vorba despre petroliere utilizate pentru transportarea petrolului rusesc și evitarea sancțiunilor occidentale, unele dintre acestea operând cu o transparență redusă privind proprietatea, asigurarea sau supravegherea de reglementare.

Riscurile ecologice sunt, la rândul lor, considerabile. Sea Legend susține că reducerea timpului petrecut pe mare poate diminua aproximativ la jumătate emisiile generate de o călătorie între China și Europa.

Experții avertizează însă că impactul asupra unui ecosistem arctic extrem de vulnerabil poate diminua sau chiar anula acest avantaj.

Un accident, o deversare de combustibil sau o problemă tehnică produsă într-o regiune izolată și greu accesibilă ar fi mult mai dificil de gestionat decât pe marile rute comerciale tradiționale.

Unele companii maritime au fost deja criticate pentru utilizarea unor nave alimentate cu păcură grea, combustibil al cărui impact poate fi deosebit de sever în mediul arctic și a cărui utilizare este supusă unor restricții internaționale în regiune.

Există și o contradicție fundamentală: reducerea gheții marine, care face traseul mai accesibil pentru nave, este ea însăși una dintre consecințele schimbărilor climatice.

Deocamdată, specialiștii avertizează că NSR nu este pregătită să înlocuiască marile coridoare maritime tradiționale, iar pentru mulți operatori calculele economice și riscurile geopolitice nu justifică încă o mutare masivă spre Arctica.

Dar primul serviciu regulat lansat de China schimbă natura experimentului.