O capsulă spațială având la bord șoareci, șopârle și melci a revenit pe Terra

Publicat: 20 05. 2013, 15:41
Actualizat: 28 09. 2018, 20:30

O capsulă spațială rusească, având la bord șoareci, șopârle și melci, a revenit pe Terra duminică, după o lună petrecută în spațiu în cadrul unui proiect de cercetări științifice realizate în vederea unui zbor către Marte, informează AFP.

Capsula Bion-M, frânată de o parașută, a aterizat cu bine în regiunea Orenburg, la o distanță de 1.200 de kilometri sud-est de Moscova, au anunțat autoritățile ruse din domeniul spațial.

La bordul ei s-au aflat 45 șoareci, 8 gerbili (rozătoare mici) din Mongolia, 15 șopârle, 20 melci și alte organisme vii, plasate în compartimente separate și sub supraveghere video permanentă.

„Este pentru prima dată când animale au fost trimise singure în spațiu pentru o perioadă atât de lungă”, a declarat pentru televiziunea publică – Rossia – Vladimir Sytchov, de la Institutul de cercetări biomedicale, coordonatorul acestui program.

Savantul rus consideră că experimentul a fost, în mod global, o reușită.

Totuși, a declarat el pentru agenția Interfax, nu toate animalele au supraviețuit.

„Toate șopârlele sunt vii. Am recuperat (în viață) mai puțin de jumătate dintre șoareci. Din păcate, am pierdut toți gerbilii din cauza unei probleme tehnice”, a precizat cercetătorul rus.

Toate celelalte organisme trimise în spațiu s-au întors în viață pe Terra, a precizat Vladimir Sytchov, după ce a aterizat la Moscova, unde vor fi analizate rezultatele acestui experiment.

Obiectivul principal al experimentului este de a studia consecințele pe care le are sejurul în spațiu asupra organismelor vii.

„Vrem să aflăm până la ce punct organismul nostru se adaptează la condițiile de imponderabilitate și să înțelegem ce trebuie să facem pentru a asigura supraviețuirea astronauților în timpul zborurilor spațiale îndelungate”, a declarat, înainte de decolarea capsulei Bion-M, directorul de programe spațiale de la Roskosmos, Valeri Abrașkin.

Potrivit reprezentanților CNES (Centre d’études spatiales français), partener al acestui program franco-rus, „acest proiect va permite depășirea unei etape suplimentare și decisive în adaptarea omului la condițiile de imponderabilitate”.

Un alt exeperiment a constat în plasarea pe suprafața externă a capsulei spațiale a unor plăci din bazalt conținând spori bacterieni, pentru a studia ipoteza potrivit căreia viața de pe Terra a venit din spațiu, a anunțat agenția Interfax.

Rozătoarele erau identificate prin intermediul unui senzor electronic implantat sub piele. Alte animale din același grup, rămase la sol, vor permite realizarea de comparații în ceea ce privește evoluția țesuturilor, a sistemului nervos și a scheletului.

La bordul capsulei au mai fost transportate icre, microorganisme, semințe de plante, pentru a studia efectele imponderabilității asupra evoluției lor.

Un experiment similar a fost realizat în 2007, atunci când au fost trimiși în spațiu, pentru 12 zile, gerbili, șopârle, melci, miriapode, larve de insecte și gândaci, a precizat Interfax.

Rușii au folosit și în trecut animale pentru a pregăti misiuni spațiale cu echipaje umane la bord. Astfel, mai multe maimuțe au petrecut anumite intervale de timp în spațiu pentru a pregăti misiunile spațiale la bordul stației sovietice MIR și apoi la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS).

Primul experiment sovietic de acest tip a fost zborul în spațiu al cățelușei Laika în 1957, care a precedat primul zbor spațial al unui om, Iuri Gagarin, în 1961.

Cățelușa a murit după câteva ore petrecute în spațiu.

Rușii speră de multă vreme să organizeze o călătorie pe Marte și speră să demareze în 2030 instalarea pe Lună a unei baze intermediare care ar putea fi folosită pentru zborul spre planeta roșie.

Problemele recente cu care s-a confruntat programul spațial rusesc, marcat de eșecul din 2012 al unei sonde lansate spre unul dintre sateliții lui Marte, ar putea să întârzie totuși demararea acestor proiecte spațiale.

În cadrul programului franco-rus, un alt zbor este prevăzut pentru anul viitor, a declarat Guillemette Gauquelin-Koch, coordonatoarea departamentului de științe ale vieții din cadrul CNES.