O țară membră ONU își schimbă numele. Președintele anunță revenirea la „denumirea autentică” a țării: „Poporul trebuie să-și amintească cine a fost dintotdeauna”

Nauru, una dintre cele mai mici țări ale lumii, își schimbă numele în Naoero, denumirea folosită tradițional de locuitorii săi. Președintele David Adeang a prezentat decizia la ONU drept o recuperare a identității naționale după o lungă istorie colonială.

Una dintre cele mai mici țări de pe planetă a venit la Adunarea Generală a ONU cu un mesaj despre identitate și recuperarea propriei istorii. Nauru, mica națiune insulară din Pacificul de Sud, își schimbă denumirea în Naoero, numele pe care locuitorii îl folosesc în propria limbă.

Președintele David Adeang a prezentat noua denumire în discursul susținut la New York, explicând că decizia nu trebuie privită ca o simplă schimbare de nume, ci ca o revenire la identitatea autentică a țării.

„Există momente în viața unei națiuni când poporul său este chemat să-și amintească cine a fost dintotdeauna”, a declarat David Adeang, președintele Naoero, potrivit Associated Press.

Nauru și Naoero provin, în esență, din același nume, însă diferențele de ortografie și pronunție au o puternică încărcătură simbolică. Autoritățile vor ca forma utilizată internațional să reflecte felul în care populația și-a numit în mod tradițional propria țară.

Adeang a descris demersul nu ca pe o reinventare, ci ca pe afirmarea unui adevăr despre identitatea națională.

„De mulți ani, lumea a cunoscut țara noastră drept Nauru. Nauru este numele nostru pentru cei cărora le era greu să-l pronunțe, iar lumea l-a păstrat. Dar nu este numele pe care poporul nostru îl folosea între ei”, a explicat președintele.

Nauru devine Naoero. Se schimbă și codul internațional al țării

Micul stat insular are o suprafață de aproximativ 21 de kilometri pătrați și o populație de circa 12.000 de locuitori. Țara și-a obținut independența în 1968, după o istorie marcată de administrații și dominații coloniale exercitate de Germania, Australia, Noua Zeelandă și Regatul Unit.

Autoritățile anunțaseră încă din februarie intenția de a reveni la denumirea Naoero, iar schimbarea a fost anunțată oficial în august. Discursul președintelui la Adunarea Generală a ONU a adus noul nume pe cea mai importantă scenă diplomatică internațională.

Odată cu redenumirea vor apărea și alte modificări. Codul internațional al țării se schimbă din NRU în NRO, iar locuitorii nu vor mai fi desemnați oficial drept „nauruani”, ci dei-Naoero.

Se modifică și pronunția folosită internațional. Vechea denumire, Nauru, era pronunțată aproximativ „Now-roo”, în timp ce Naoero se pronunță „Now-ero”.

Pentru conducerea țării, aceste detalii lingvistice reprezintă mai mult decât o ajustare administrativă. Ele marchează încercarea unei comunități mici, cu o istorie colonială îndelungată, de a decide singură cum vrea să fie cunoscută de restul lumii.

Țările care au renunțat la vechile denumiri

Naoero nu este singurul stat care și-a schimbat numele pentru a recupera o identitate istorică, a se desprinde de moștenirea colonială sau a marca o transformare politică.

În 2018, Swaziland a devenit oficial Eswatini. Rhodesia a adoptat numele Zimbabwe în 1980, odată cu independența și încheierea dominației minorității albe, iar Dahomey fusese redenumit Benin în 1975.

Alte schimbări au rămas profund întipărite în istoria modernă: Siam a devenit Thailanda, Persia a adoptat oficial numele Iran în relațiile internaționale, Volta Superioară s-a transformat în Burkina Faso, Coasta de Aur a devenit Ghana, iar Ceylon a adoptat denumirea Sri Lanka.

Pentru Naoero, revenirea la numele tradițional are însă o semnificație profund personală, legată de felul în care cei aproximativ 12.000 de locuitori își definesc țara și propria apartenență.

„Există momente în viața unei națiuni când poporul său este chemat să-și amintească cine a fost dintotdeauna”, a spus David Adeang de la tribuna ONU.