Omenirea comemorează 80 ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, într-o atmosferă tensionată la nivel global

Pe 2 septembrie, între orele 9:02 și 10:30 (ora locală), la Memorialul vasului de luptă Missouri, se va desfășura o ceremonie  solemnă, onorând ziua istorică care a marcat finalul celui mai distructiv și sângeros război din istoria omenirii, dar și începutul unei perioade îndelungate de pace globală. 

Ceremonia va onora curajul, sacrificiul și triumful veteranilor al celui de-al Doilea Război Mondial. Vasul de luptă american USS Missouri, la bordul căruia Japonia a semnat capitularea necondiționată în urma bombardamentelor nucleare ale SUA din august 1945 asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, a devenit un simbol al păcii, o amintire privind costul devastator, dar și al îndurării și al speranței pentru o lume mai bună.

În urmă cu 8 decenii, s-a încheiat oficial cel de-al Doilea Război Mondial

La ceremonia de semnare a capitulării de la bordul vasului Missouri, care a durat 23 de minute și a fost transmisă în direct la TV, ministrul japonez de Externe Mamoru Shigemitsu a semnat capitularea Japoniei, la „comanda și în numele împăratului Japoniei (Hirohito) și a guvernului japonez”, la ora 9:04 dimineața. Rând pe rând, umiliți, generalii japonezi au semnat actul capitulării.

La ora 9:08, generalul american al armatei Douglas MacArthur, comandantul suprem al Forțelor Aliate, a acceptat capitularea în numele Puterilor Aliate, urmând să semneze el și amiralul american Chester Nimitz, precum și generali ai Chinei, Marii Britanii, Franței, Țărilor de Jos,  Uniunii Sovietice, Australiei, Noii Zeelande și ai Canadei.

Pe 2 septembrie 1945, s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial dintre Aliați și Axa, considerat și acum cel mai distructiv și sângeros război din istoria umanității, după ce a produs între 70 și 85 de milioane de morți, adică 3% din populația globală de 2,3 miliarde de oameni în anii 1940.

Avertismentul lui MacArthur pentru viitoarele generații

Generalul Douglas MacArthur a ținut la momentul capitulării Japoniei un discurs solemn, sperând că lumea va fi mai liberă, tolerantă și dreaptă după „carnagiile trecutului”.

„Ne-am adunat aici, reprezentanți ai principalelor puteri beligerante, pentru a încheia un acord solemn prin care pacea să poată fi restabilită. Problemele, care implică idealuri și ideologii divergente, au fost soluționate pe câmpurile de luptă ale lumii și, prin urmare, nu sunt destinate discuțiilor sau dezbaterii noastre. Nici nu este treaba noastră să ne întâlnim aici, reprezentând majoritatea popoarelor Pământului, într-un spirit de neîncredere, răutate sau ură. Ci mai degrabă, este treaba noastră, atât învingători, cât și învinși, să ne ridicăm la acea demnitate superioară care se potrivește singura scopurilor sacre pe care urmează să le servim, angajându-ne toate popoarele noastre fără rezerve să respecte cu fidelitate angajamentele pe care și le asumă oficial aici. Este speranța mea sinceră și, într-adevăr, speranța întregii omeniri, ca din această ocazie solemnă să se nască o lume mai bună din sângele și carnagiul trecutului – o lume fondată pe credință și înțelegere – o lume dedicată demnității omului și împlinirii celei mai prețuite dorințe a sa – libertate, toleranță și dreptate.”

În 2025, omenirea este în pragul celui de-al Treilea Război Mondial

La 80 ani, omenirea este mai divizată ca niciodată și se află pentru prima oară în pragul unei noi conflagrații mondiale după Războiul Rece. Regimurile autoritare persistă în est:

• invazia rusă a Ucrainei
• escaladarea războiului din Orientul Mijlociu
• creșterea tensiunilor din Pacific, peninsula coreeană și frontiera indo-pakistaneză

Miercuri, 3 septembrie, pe bulevardul Chang’an din Piața Tiananmen din Beijing,  se va desfășura o paradă aniversară, comemorând victoria în Războiul asupra agresiunii japoneze și a lumii în „Războiul Anti-Fascist”. La ceremonie vor lua parte numeroși demnitari externi după organizarea Summitului pentru Organizația pentru Cooperare de la Shanghai de la Tianjin. Xi Jinping, președintele Republicii Populare Chineze și gazda evenimentului, are intenția de a anexa Taiwanul până în 2027.

Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, cel care a comandat invazia Ucrainei și are mandat de arestare pentru crime de război împotriva umanității, va participa la paradă.   Mai participă Masoud Pezehkian, președintele Iranului, o republica islamică care finanțează și coordonează grupările teroriste Hamas în Fâșia Gaza și Hezbollah în Liban, și care nu recunoaște existența statului Israel pe hartă. Anul acesta, Israel și Iran au fost în război timp de 12 zile, bombardându-se reciproc.

De asemenea, mai vin  Shehbaz Sharif , prim-ministrul Pakistanului, Kim Jong-un, liderul suprem din Coreea de Nord și Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, Miguel Diaz-Canel, președintele Cubei, Aleksandar Vucic, președintele Serbiei, Robert Fico, președintele Slovaciei, și mulți alți lideri din fostele republici sovietice, inclusiv Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului.  Narendra Modi, premierul Indiei, a luat parte la summit, dar nu va merge la festivitățile paradei militare.  În primăvara anului acestui an,  India și Pakistan s-au războit prin bombardamente aeriene timp de 4 zile.

Al Doilea Război Mondial: Cum a început

Primele semne ale declanșării unui nou război global după Primul Război Mondial (1914-1918) au fost:

• sancționarea dură a Germaniei de către Franța la Tratatul de la Versailles din 1919;
• respingerea aderării a SUA la Liga Națiunilor de către Senatul republican în 1920;
• venirea la putere a lui Benito Mussolini în Italia;
• invazia japoneză a Manciuriei în 1931;
• ascensiunea lui Adolf Hitler la putere în Germania și instaurarea regimului nazist în 1933;
• ieșirea Japoniei și a Germanei din Liga Națiunilor în 1933;
•  al Doilea Război Italo-Etiopian dintre anii 1935-1936;
• începutul celui de-al Doilea Război Sin0-Japonez și Masacrul din Nanking din 1937;
• anexarea Austriei și a Cehoslovaciei de către Germania nazistă dintre anii 1938-1939.

După invadarea Poloniei de pe 1 septembrie 1939 și divizarea teritorială după Pactul Ribbentrop-Molotov cu URSS, Germania nazistă a invadat și ocupat Danemarca, Norvegia, Țările de Jos, Belgia și Franța, și totodată, a bombardat Marea Britanie pe durata anului 1940. Invazia Franței s-a finalizat cu marea evacuare a trupelor aliate la Dunkirk. Italia a invadat și ocupat Albania și Grecia.

Extinderea războiului

Regatul României a fost obligat prin Dictatul de la Viena să-i cedeze Ungariei nordul Transilvaniei,  iar Uniunea Sovietică a anexat Țările Baltice, Basarabia și Bucovina de Nord și a invadat Finlanda pe durata Războiului de Iarnă. Pe lângă regiunea Manciuriei, Imperiul Japonez a ocupat estul Chinei, inclusiv Hong Kong și Macau,  Indochina, Thailanda și Filipinele.

Pe parcursul războiului, Imperiul Britanic a ocupat coloniile franceze din centrul Africii (Gabon, Chad și Republica Centrafricană de azi), precum și insula Madagascar. În Orientul Mijlociu, britanici ocupă Siria, Irak, Iran și Palestina. Războiul s-a extins și în nordul Africii, italienii și germanii încercând să invadeze Egiptul din Libia, iar japonezii ocupă Myanmar și Indonezia de azi.

Războiul a escaladat în 1941, când Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică, iar Imperiul Japonez, rămas fără aprovizionarea de petrol după sancțiunile americane,  a atacat Pearl Harbour, determinând Statele Unite ale Americii să intre în război.  Britanicii și sovieticii au ocupat Iranul pentru a nu le permite naziștilor să obțină petrolul. În 1942, americanii au dus lupte grele la Midway și la Guadalcanal, britanicii la El Alamein,  iar sovieticii au rezistat la Stalingrad.

Cum au câștigat Aliații

Americanii și britanicii au decis să coopereze cu sovieticii în combaterea fascismului în Europa.  În 1943, cu toate că germanii aveau tehnologii militare mai avansate, au început să iasă în pierdere. Aliații aveau mai multă populație și mai multe resurse, precum și capacitate mai mare de producție.  Germanii sunt respinși de la Stalingrad și forțați să se retragă după ce SUA sprijină material, militar și financiar URSS, în timp ce forțele sovietice suportă pierderi de aproximativ de 20-30 milioane de soldați până la finalul războiului.

Nazismul pierde teren în Africa de Nord, când britanicii ocupă Libia, iar la Kursk, în cea mai mare bătălie a tancurilor, sovieticii obțin o victorie zdrobitoare. În Oceanul Atlantic, naziștii pierd în războiul maritim când  americanii obțin controlul asupra rutelor maritime vitale. Americanii debarcă în Sicilia și pătrund în Italia, rezultând sfârșitul regimului fascist al lui Benito Mussolini.  În Războiul din Pacific, amiralul japonez Isoroku Yamamoto, cel care a coordonat atacul surpriză de la Pearl Harbour, este ucis.

În 1944, pe 6 iunie, are loc debarcarea istorică a americanilor în Normandia, iar după câteva bătălii, Franța și țările învecinate sunt treptate eliberate de sub ocupația nazistă, în timp ce sovieticii îi împing pe naziști, ocupând țările est-europene. Americanii se impun și în Oceanul Pacific ca principala forță dominantă după Bătălia din Marea Filipinelor și invazia insulelor Mariana, Palau, Iwo Jima și Okinawa, impunând blocadă asupra Imperiului Japonez care a lansat ofensivă în India.

Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial

În primăvara anului 1945, Benito Mussolini este executat, președintele american Franklin Roosevelt moare și este înlocuit de Harry Truman, iar Germania nazistă capitulează după sinuciderea lui Adolf Hitler și ocuparea Berlinului de către sovietici.

Aliații iau atunci  la cunoștință ororile Holocaustului desfășurat de către naziști în lagărele de concentrare din Europa, asta în timp ce sovieticii conduși de Iosif Stalin instaurează regimuri totalitare în țările ocupate, inclusiv în Ungaria, Polonia, România și Cehoslovacia.  Germania este divizată – estul ajunge sub controlul sovietic, iar vestul sub influența Americii.

Prizonierii  sunt eliberați din lagărele de concentrare și se constată că erau malnutriți și forțați să muncească până la epuizare. S-au înregistrându-se 13 milioane de oameni uciși în lagărele de concentrare, dintre aceștia 6 milioane fiind evrei.

În august 1945, americanii folosesc o armă nou testată –  bombardează orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki cu bombe atomice, forțând capitularea necondiționată a Imperiului Japonez pe 2 septembrie 1945.

50-56 milioane de oameni au murit din cauza operațiunilor militare terestre, navale și aeriene , plus între 19 și 28 de milioane din cauza epidemiilor și a foametei. Numărul civililor uciși din cauza războiului se ridică la circa 50-55 milioane, iar numărul militarilor uciși la 21-25 milioane. Mai mult de 50% din victimele războiului  au fost cetățeni ai Republicii Chineze și a Uniunii Sovietice.  Războiul a durat 6 ani, iar începerea a fost marcată de invazia Poloniei de către Germania nazistă și Uniunea Sovietică în septembrie 1939.

Sursa Foto: Profimedia

Autorul recomandă:

• Se împlinesc 80 de ani de la primul ATAC NUCLEAR: Ceremonie la Hiroshima, cu 1 minut de reculegere. Supraviețuitorii exploziei îndeamnă la pace
• Nagasaki comemorează 80 de ani de la atacul cu bomba atomică. Va fi ținut un moment de reculegere