Orașul Detroit este în pragul falimentului și va fi pus sub administrare specială
Orașul american Detroit, devenit un simbol al sărăciei și violenței urbane, se află în pragul falimentului și va fi pus sub administrare specială, care poate implica închiderea unor departamente întregi ale primăriei, modificarea contractelor de muncă, vânzări de active și rescrierea legislației.
Guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, urmează să numească un administrator special pentru Detroit în următoarele zile, astfel încât să se evite intrarea în incapacitate de plată a orașului, leagănul industriei americane a automobilelor, supranumit „Motor City”, relatează AFP.
Primăria duce lipsă de lichidități, are un deficit bugetar de 100 de milioane de dolari și datorii de peste 14 miliarde de dolari.
În prezent, alte patru orașe din Michigan, mai mici decât Detroit, ca și trei circumcripții școlare se află sub administrație specială, dar reușita programelor nu este totală.
La nivelul SUA, tot mai multe primării sau districte au depus cereri pentru punerea sub protecția legii falimentului, în ultimii ani, din cauza problemelor financiare. În aproximativ jumătate din statele americane legislația nu permite autorităților locale declararea falimentului, astfel că autoritățile statale, precum cele din Michigan, autorizează diverse alte măsuri.
In 2012, orașul Stockton din California, cu 300.000 de locuitori, a devenit cel mai mare oraș din SUA care și-a declarat falimentul.
Decizia referitoare la Detroit, oraș cu populație preponderent de culoare și de orientare democrată, luată de guvernatorul statului Michigan, un alb republican, a suscitat critici intense.
„Statul Michigan a devenit noul Mississippi?”, s-a întrebat reverendul Wendell Anthony, șeful Asociației pentru progresul populației de culoare (NAACP).
El a susținut într-o conferință de presă că orașul Detroit are nevoie de un partener și nu de un supraveghetor.
Punerea sub administrație a orașului de către stat ar fi fundamental anti-americană, a declarat John Philo, director al asociației de protecție a drepturilor muncitorilor Sugar Law Center for Economic and Social Justice, care a întreprins acțiuni legale pentru blocarea măsurilor de urgență.
Susținătorii administrației speciale afirmă pe de altă parte că este singura soluție pentru Detroit.
„Ritmul schimbărilor din Detroit trebuie să fie mai rapid decât cel permis de structura politică actuală, iar administrația de urgență ar putea schimba dinamică”, a arătat Sandy Baruah, director al Camerei Regionale de Comerț.
Cotidianul conservator Detroit News, ca și publicația liberală Detroit Free Press consideră că orașul suferă de un blocaj politic și are nevoie de ajutor.
Populația orașului, cândva al patrulea ca mărime din SUA, a scăzut de la 1,8 milioane persoane în 1950 la 713.000 în prezent.
Tensiunile rasiale provocate de mișcarea drepturilor civice, care a culminat cu revolte devastatoare în 1967, au dus la un exod al albilor din clasa de mijloc și al companiilor, privând orașul de majoritatea veniturilor.
A urmat o degradare a serviciilor municipale și apoi lovitura de grație, criza industriei auto, care a dus la restructurările dureroase din ultimii ani.
Detroit a devenit între timp un oraș al zgârie-norilor în ruină, al uzinelor dezafectate și al locuințelor abandonate. Criminalitatea este endemică, iar banii atât de puțini încât pompierii sunt nevoiți să își cumpere și hârtia igienică de la serviciu.
Până și Detroit Free Press a dezvăluit că hârtia pe care o folosește este donată.
Există totuși și semne de speranță. Numeroși artiști și tineri au început să vină în oraș atrași de chiriile mici și pentru restaurarea unor clădiri.
Primarul orașului Dave Bing este apreciat pe de altă parte pentru „curățarea orașului”, în timp ce mulți dintre predecesorii săi corupți nu au reușit.