Politico: Ruptură între Friedrich Merz și Ursula von der Leyen. Canada și Ucraina provoacă tensiuni la vârful UE. De la ce a plecat, de fapt, disputa

Relațiile dintre cancelarul german Friedrich Merz și Ursula von der Leyen se tensionează tot mai mult din cauza statutului propus pentru Canada în raport cu UE. Berlinul contestă folosirea termenului „membru asociat”, pe care Germania îl avansase anterior pentru Ucraina.

O dispută privind viitoarea relație dintre Uniunea Europeană și Canada a scos la iveală neînțelegerile tot mai mari dintre cancelarul german Friedrich Merz și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au viziuni diferite asupra modului în care ar trebui să funcționeze UE, iar folosirea termenului de „membru asociat” pentru Canada a devenit un nou motiv de tensiune între Berlin și Bruxelles, scrie Politico, citând patru diplomați europeni.

Conflictul s-a accentuat după ce von der Leyen a susținut public, la un summit organizat la Montreal, ideea ca Ottawa să primească acest statut controversat. Cu numai câteva ore înainte, o inițiativă coordonată de Germania reușise să elimine aceeași formulare dintr-o declarație comună aprobată de toate cele 27 de state membre.

Nemulțumirea Berlinului are legătură și cu Ucraina. Merz propusese anterior ca Kievul să beneficieze de statutul de membru asociat, ca etapă intermediară înaintea unei eventuale aderări depline la Uniunea Europeană. Ideea fusese însă respinsă, inclusiv de autoritățile ucrainene.

În aceste condiții, oficialii germani consideră că insistența președintei Comisiei de a folosi aceeași denumire pentru Canada reprezintă o respingere indirectă a inițiativei cancelarului.

Berlinul și Bruxelles-ul au viziuni diferite asupra viitorului Uniunii Europene

Disputa privind Canada nu este singurul subiect asupra căruia Merz și von der Leyen au poziții diferite. Germania contestă și dimensiunea viitorului buget multianual al UE, estimat de Comisia Europeană la aproximativ 2.000 de miliarde de euro.

Berlinul a transmis că nu va aproba propunerea în forma actuală și cere reducerea cheltuielilor cu sute de miliarde de euro.

De asemenea, neînțelegeri există și în domeniul securității. Propunerea Ursulei von der Leyen privind înființarea unui Consiliu European de Securitate nu a primit sprijinul așteptat din partea Germaniei. Guvernul condus de Merz a preferat să colaboreze într-un format separat cu Franța și Regatul Unit pentru discutarea problemelor sensibile legate de Ucraina.

„Există această dilemă instituțională între Bruxelles și Berlin. Von der Leyen a adoptat o abordare puternic integraționistă față de UE, în timp ce Merz s-a îndepărtat complet de aceasta și vorbește despre statele naționale ca fiind motorul principal al politicii UE”, a declarat Jan Techau, șeful reprezentanței din Germania a Eurasia Group și fost redactor de discursuri pentru Ministerul german al Apărării.

De ce Germania respinge statutul de „membru asociat” propus Canadei

Berlinul și-a reafirmat opoziția față de folosirea acestei denumiri în timpul unei reuniuni a ambasadorilor statelor membre UE, desfășurată miercuri, au declarat doi diplomați europeni. De cealaltă parte, Ursula von der Leyen nu intenționează să renunțe la formulare, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția președintei Comisiei.

Oficial, ambele părți insistă că urmăresc același obiectiv: dezvoltarea unei relații mai apropiate între Uniunea Europeană și Canada.

„Ne concentrăm cu adevărat pe consolidarea bazelor stabilite săptămâna trecută la summit. Nu există nicio diferență de fond. Ne-am angajat amândoi să formăm un parteneriat unic, pe care nu îl avem cu nicio altă țară din afara Uniunii Europene”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene.

Problema este însă semnificația pe care fiecare parte o atribuie statutului de membru asociat.

În viziunea prezentată de von der Leyen pentru Canada, acesta ar urma să fie oferit unei țări care nu poate deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Președinta Comisiei a recunoscut această limitare și în discursul susținut la Montreal.

De cealaltă parte, Germania vede lucrurile diferit. Berlinul ar dori ca statutul să poată fi folosit pentru state precum Ucraina, aflate în proces de aderare, oferindu-le anumite avantaje înainte de dobândirea calității de membru deplin. Printre posibilitățile discutate se numără și participarea în calitate de observator la reuniunile Consiliului European.

„Germania avea planuri diferite privind statutul de membru asociat și le are în continuare”, a explicat unul dintre diplomații citați de Politico.

Potrivit expertului, președinta Comisiei vede apropierea de Canada drept „un mare câștig geopolitic pentru ea și pentru Comisie”, în timp ce cancelarul german acordă o importanță mai mare prerogativelor guvernelor naționale.

Techau susține că Merz „s-a dovedit a fi o dezamăgire pentru oamenii de la Bruxelles care sperau că va adopta o abordare mai integraționistă față de UE”, apreciind că poziția cancelarului este influențată de considerente de politică internă.

Discuția privind Canada se suprapune astfel peste divergențele legate de bugetul european și de politica de securitate, în condițiile în care Berlinul și Bruxelles-ul nu au ajuns la un acord asupra rolului instituțiilor comune în raport cu guvernele statelor membre.

„Problema este, în multe privințe, «de nerezolvat»”, a declarat Jan Techau.