Politico: Trump schimbă strategia negocierilor cu Rusia și vrea Europa la masă. Ce urmărește Putin și care este miza pentru NATO
Washingtonul încearcă să aducă Europa la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina. După discuțiile dificile de la Abu Dhabi, emisarii lui Donald Trump consideră că un acord de pace trebuie să includă și viitorul securității europene, dar decizia depinde de Vladimir Putin.
Statele Unite încearcă să obțină acordul Rusiei pentru participarea reprezentanților europeni la următoarele negocieri de pace privind Ucraina. Schimbarea de abordare a Washingtonului vine după două zile de discuții la Abu Dhabi, în care delegațiile rusă și ucraineană au abordat inclusiv problema teritoriilor ocupate și viitoarele garanții de securitate, fără să ajungă la un acord asupra principalelor divergențe.
Potrivit unei analize publicate de Politico, administrația Trump consideră că negocierile nu pot avansa fără implicarea directă a Europei, deoarece revendicările Moscovei privesc nu doar Ucraina, ci și relațiile Rusiei cu NATO și arhitectura de securitate a continentului.
Jared Kushner, ginerele președintelui american și unul dintre emisarii implicați în medierea conflictului, a admis că întâlnirile dintre reprezentanții Kievului și Moscovei au fost marcate de divergențe.
„Realitatea este că, în acest moment, nu există încredere între părți. Au avut loc discuții destul de dure”, a declarat Jared Kushner, într-o conferință de presă după negocieri.
Marți, discuțiile au durat aproximativ patru ore și jumătate, iar oficialii familiarizați cu negocierile le-au descris drept constructive. Miercuri, delegațiile au discutat numai două ore, atmosfera fiind caracterizată drept neutră.
Teritoriile ocupate și garanțiile de securitate, principalele obstacole în calea păcii
Una dintre cele mai dificile probleme rămâne statutul teritoriilor ucrainene revendicate de Rusia. Potrivit lui Kushner, delegațiile au abordat toate subiectele importante, însă nu au reușit să depășească diferențele privind controlul teritorial.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că negociatorii Kievului au reușit să convingă partea americană să accepte evaluarea ucraineană privind situația de pe front, potrivit căreia Rusia controlează mai puțin teritoriu decât pretinde Moscova.
Oficiali americani citați de Politico au afirmat, sub protecția anonimatului, că ambele părți au manifestat o anumită flexibilitate în discuțiile privind revendicările teritoriale.
De cealaltă parte, Zelenski insistă că deciziile privind viitorul teritoriilor ucrainene trebuie luate exclusiv la nivelul liderilor celor două state. O asemenea întâlnire nu este însă programată.
„În mod evident, nu există prea multă încredere sau simpatie între lideri”, a afirmat Kushner.
Unul dintre puținele rezultate concrete ale discuțiilor de la Abu Dhabi privește pregătirea unui schimb de prizonieri care ar putea deveni cel mai amplu de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.
„Unul dintre aspectele pozitive a fost faptul că am convenit să realizăm cea mai mare eliberare umanitară de prizonieri — vom stabili cifrele definitive mâine”, a declarat emisarul american.
Acordul nu este însă finalizat. Kushner a precizat că schimbul depinde de aprobarea președintelui Vladimir Putin, pe care intenționează să o obțină în cadrul vizitei de astăzi de la Moscova, împreună cu Steve Witkoff.
Sursa video – X/@kadmitriev
Negociatorii ucraineni au susținut că reprezentanții Rusiei au avut o marjă limitată de decizie din cauza instrucțiunilor primite de la Kremlin, ceea ce a îngreunat obținerea unor înțelegeri.
După întâlnirea de joi cu Putin, emisarii americani intenționează să se deplaseze la Dublin pentru consultări cu Zelenski. Kievul dorește stabilirea rapidă a unei noi runde de negocieri și speră la un acord înainte de sfârșitul anului, în timp ce atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene continuă.
De ce vor americanii Europa la masa negocierilor. Discuțiile ar putea viza viitorul NATO
Principala schimbare în abordarea Washingtonului privește implicarea directă a aliaților europeni în negocierile cu Rusia.
Kushner și Witkoff consideră că reprezentanții Europei trebuie să participe la discuțiile privind viitorul sistemului de securitate continental, inclusiv relațiile cu NATO și garanțiile care ar urma să fie oferite Ucrainei după încheierea războiului.
„Avem nevoie ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor. Le-am transmis direct președintelui Putin de mai multe ori, precum și echipei sale, că singura modalitate de a rezolva această situație este să-i avem de partea noastră, și cred că sunt receptivi la această idee”, a declarat Kushner.
Washingtonul încearcă să obțină acceptul Kremlinului pentru această formulă. Kushner a declarat că speră să înregistreze progrese în cadrul întâlnirii cu Putin.
Potrivit negociatorilor ucraineni, poziția delegației ruse a devenit mai deschisă dialogului după ce americanii au început să discute despre posibilele acorduri de securitate care ar urma să intre în vigoare după război.
Participarea Europei ridică însă o problemă de reprezentare. Zelenski dorește ca statele europene să desemneze o singură persoană care să vorbească în numele lor și a cerut să fie consultat în această privință. Liderul ucrainean consideră că decizia ar trebui luată până la sfârșitul lunii.
La consultările desfășurate în paralel cu negocierile de la Abu Dhabi au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Consiliului European, NATO, Regatului Unit, Franței, Germaniei și Italiei. Kushner a apreciat participarea acestora, dar a atras atenția asupra dificultății de a obține o poziție europeană unitară.
„Dacă Europa ar putea identifica o singură persoană care să vorbească în numele său, aceasta ar fi o realizare mai mare decât convingerea rușilor să o includă în negocieri”, a afirmat el.
Pericolul pentru România
Pentru România, discuțiile privind viitorul securității europene au o relevanță directă, în condițiile în care țara este membră NATO, găzduiește infrastructură militară aliată și se află la granița cu Ucraina, în regiunea Mării Negre.
Amintim că Moscova a cerut înaintea invaziei din 2022 retragerea prezenței militare NATO din statele membre ale Europei Centrale și de Est la nivelul anului 1997. O eventuală reluare a acestor solicitări ar putea aduce în discuție inclusiv securitatea și viitorul României.
Țara noastră a aderat la NATO în 2004. Cu alte cuvinte, dictatorul de la Kremlin vrea ca țări precum România, Polonia și balticii să rămână fără umbrela de securitate NATO, exact cum este acum cazul Ucrainei, pentru a-și putea extinde influența rusească sub amenințarea militară, dar fără a intra în conflict cu Alianța Nord-Atlantică.
Totodată, statele europene susțin acordarea unor garanții de securitate solide Ucrainei, pentru a reduce riscul unei noi agresiuni ruse după încheierea conflictului.
Un nou Articol 5 pentru Ucraina
În paralel, oficialii americani analizează posibilitatea unui mecanism de apărare colectivă pentru Ucraina, asemănător celui prevăzut de NATO, care ar putea implica inclusiv Alianța Nord-Atlantică în rolul de garant.
Reprezentanții europeni sunt dispuși să discute despre un cadru mai amplu de securitate continentală, inclusiv despre preocupările exprimate de Rusia, dar nu doresc să accepte modificări majore înaintea încheierii unui acord de pace.
Kushner a explicat că Washingtonul urmărește discutarea simultană a tuturor problemelor, deși aplicarea măsurilor de securitate postbelice ar urma să depindă de rezolvarea disputelor teritoriale.
„Cred că este foarte important să avem aceste discuții. Dar punerea în aplicare a măsurilor de securitate postbelice nu va avea loc până când nu se va ajunge la un acord privind teritoriul și toate celelalte chestiuni bilaterale”, a declarat emisarul american.
În capitalele europene persistă însă rezerve privind intențiile Moscovei.
Un oficial german familiarizat cu negocierile de la Abu Dhabi, citat anonim de Politico, a descris procesul drept o „capcană rusă”, exprimând temerea că Moscova încearcă să creeze impresia disponibilității pentru pace fără să accepte concesii substanțiale.
„Europenii încearcă doar să supraviețuiască acestei situații”, a declarat oficialul german.