Politico: UE se pregătește pentru un posibil atac al Rusiei cu numeroase victime. Discuții secrete la Bruxelles: „Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav”

UE analizează, în cadrul unor reuniuni confidențiale, modul în care ar trebui să reacționeze dacă un atac hibrid de amploare ar provoca numeroase victime pe teritoriul unui stat membru. Scenariul, considerat tot mai îngrijorător de oficialii europeni, a determinat intensificarea consultărilor diplomatice, dar a scos la iveală și divergențe privind responsabilitățile UE și NATO.

Potrivit Politico, care citează cinci diplomați și oficiali europeni, ambasadorii celor 27 de state membre au discutat în ultimele săptămâni despre măsurile care ar trebui activate în cazul unui atac soldat cu pierderi importante de vieți omenești.

Reuniunile s-au desfășurat într-un format restrâns, fără telefoane mobile și fără participarea asistenților, pentru a limita riscul divulgării informațiilor sensibile.

Discuțiile s-au intensificat după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, Germania. Incidentul a amplificat temerile că operațiunile de sabotaj și atacurile hibride ar putea provoca o tragedie de proporții.

„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav”, a declarat un diplomat european de rang înalt, sub protecția anonimatului.

Acesta a avertizat că incidentul de la Leipzig demonstrează că un atac cu numeroase victime nu mai poate fi exclus. Un alt oficial european a mers și mai departe, susținând că intensificarea operațiunilor atribuite Rusiei face ca apariția victimelor să fie doar o chestiune de timp.

„Având în vedere amploarea și dimensiunea acțiunilor Rusiei, este inevitabil să apară victime mai devreme sau mai târziu. Este un pur noroc că nu au existat încă”, a declarat oficialul.

Bruxelles pregătește intervenții de urgență. Temerile privind atacurile Rusiei cresc de la o zi la alta

În centrul consultărilor se află trei probleme esențiale: mobilizarea rapidă a echipelor de intervenție, acordarea de sprijin financiar european statului atacat și coordonarea comunicării publice în primele ore ale unei crize.

UE dispune deja de mecanisme pentru gestionarea atacurilor cibernetice, a sabotajelor și a ingerințelor în procesele electorale. Noutatea o reprezintă concentrarea asupra unor scenarii în care aceste operațiuni ar provoca pierderi importante de vieți omenești.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, instituțiile europene au acuzat Moscova că desfășoară o campanie de destabilizare care include atacuri informatice, acte de sabotaj și operațiuni clandestine.

„Democrațiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări”, a declarat Michael McGrath, comisarul european pentru justiție.

Oficialul a explicat că Bruxellesul urmărește consolidarea sistemelor de avertizare timpurie și a capacității statelor membre de a răspunde coordonat în situații de criză.

Printre incidentele care au alimentat îngrijorările se numără atacurile cu drone asupra unor nave comerciale în Marea Neagră, un incendiu suspect la o instalație poloneză asociată comunicațiilor Starlink și presupuse tentative de amplasare a unor dispozitive incendiare în centre logistice din Europa.

Aceste evenimente nu au toate aceeași atribuire confirmată, însă sunt analizate în contextul amenințărilor hibride cu care se confruntă continentul.

„Este destul de evident că, atunci când Rusia folosește instrumente din ce în ce mai letale pentru a ne testa pregătirea și disponibilitatea de a lua contramăsuri, la un moment dat vor exista victime”, a avertizat Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride.

Potrivit lui Tiilikainen, un asemenea deznodământ ar putea apărea fie în urma unei acțiuni deliberate, fie ca efect neintenționat al unei operațiuni de sabotaj.

Riscul unui incident mortal preocupă și NATO. Un diplomat al Alianței a avertizat că moartea unor cetățeni ai unui stat aliat ar genera presiuni politice uriașe pentru adoptarea unor măsuri de răspuns.

UE și NATO, împărțite asupra răspunsului

Pregătirile europene au provocat însă nemulțumiri în unele capitale, unde oficialii consideră că Bruxellesul riscă să creeze structuri paralele cu cele ale NATO.

Criticile vizează în special inițiativele promovate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a propus instituirea unui protocol de securitate pentru situații de urgență și crearea unui Consiliu European de Securitate.

Cele două proiecte ar urma să fie incluse într-o nouă strategie europeană de securitate, așteptată la începutul lunii noiembrie.

O parte dintre diplomați consideră însă că înființarea unor mecanisme suplimentare ar putea complica procesul decizional tocmai într-un moment în care rapiditatea reacției este esențială.

„Există riscul ca acest lucru să creeze o mare confuzie pentru factorii de decizie de la toate nivelurile”, a declarat Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO și cercetătoare la Royal United Services Institute (RUSI).

Ea a avertizat că suprapunerea responsabilităților poate întârzia adoptarea deciziilor într-o criză în care fiecare minut contează.

Europenii se tem că informațiile confidențiale ajung la Moscova

O altă problemă sensibilă privește securitatea informațiilor discutate la nivel european.

Mai mulți diplomați se tem că datele confidențiale prezentate în reuniunile UE ar putea ajunge în presă sau chiar la autoritățile ruse. Suspiciunile au fost amplificate de relatările privind presupusa transmitere către Moscova a unor informații din discuțiile dintre liderii europeni de către un fost ministru de externe al Ungariei.

„Guvernul meu este foarte reticent în a împărtăși informații sensibile în cadrul Coreper sau chiar în sala de ședințe a liderilor. Fie ajung în mass-media, fie ajung direct la Moscova”, a declarat un diplomat dintr-un stat situat pe flancul estic al UE.

În aceste condiții, unele state preferă să păstreze informațiile cu adevărat sensibile pentru reuniunile NATO, unde există proceduri consacrate de protecție a datelor clasificate.

Diplomații care contestă noile propuneri ale Comisiei Europene susțin că UE dispune deja de mecanismul de răspuns politic integrat la crize, cunoscut drept IPCR, utilizat inclusiv în timpul pandemiei. Acesta permite convocarea rapidă a unor reuniuni de urgență și coordonarea intervențiilor cu participarea experților europeni, NATO sau ONU.

Există și posibilitatea activării articolului 42 alineatul 7 din Tratatul Uniunii Europene, care prevede asistență reciprocă în cazul unei agresiuni armate împotriva unui stat membru. Amintim că Franța a invocat această clauză după atentatele teroriste de la Paris din noiembrie 2015, însă aplicarea sa nu a condus la un mecanism militar comun comparabil cu cel al NATO.

Oana Lungescu consideră că evitarea blocajelor ar presupune o delimitare clară a responsabilităților: NATO să gestioneze schimbul de informații și descurajarea militară, iar UE să se concentreze asupra intervențiilor civile și a sprijinului pentru populația afectată.

În opinia sa, rivalitățile instituționale europene au puțină relevanță pentru strategia Kremlinului.

„Sincer, lui Putin nu-i pasă dacă deciziile sunt luate de Coreper 2 sau de NAC. Nu așa gândește Moscova”, a declarat Lungescu, referindu-se la structurile decizionale ale UE și NATO.