Un american și doi germani au primit Premiul Nobel pentru Medicină. Cine sunt laureații și ce descoperiri remarcabile au făcut în domeniul neuroștiinței

Doi germani și un american au primit, luni, Premiul Nobel pentru Medicină. Karl Deisseroth, de la Institutul Medical Howard Hughes și de la Universitatea Stanford, Peter Hegemann, de la Universitatea Humboldt din Berlin, și Georg Nagel, de la Universitatea din Würzburg, au primit premiul pentru descoperirile lor privind lumina și optogenetica, care au contribuit la înțelegerea modului de funcționare a creierului.

Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, a anunțat luni numele câștigătorilor și a declarat că Deisseroth, în vârstă de 54 de ani, Hegemann, în vârstă de 71 de ani, și Nagel, în vârstă de 73 de ani, au fost selectați pentru „descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”, transmite Reuters.

„Optogenetica permite activarea sau dezactivarea activității unor celule nervoase individuale dintr-un creier viu”, a declarat Thomas Perlmann, secretarul general al Adunării Nobel de la Institutul Karolinska. „Această metodă este utilizată în prezent în laboratoarele din întreaga lume pentru a dezvălui misterele creierului”, a spus Perlmann.

Cercetătorii speră, de asemenea, că optogenetica ar putea îmbunătăți implanturile cohleare, permițând o stimulare mai precisă a nervului auditiv decât dispozitivele electrice actuale.

În această dimineață, Karl Deisseroth a aflat că i s-a acordat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din acest an

În cadrul studiilor clinice, cercetătorii reușesc să redea vederea persoanelor care și-au pierdut-o din cauza unei afecțiuni numite retinită pigmentară, prin introducerea unei proteine fotosensibile în retină.

„Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 este acordat pentru optogenetică — o metodă care face posibilă demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele în creierul viu. Peter Hegemann și Georg Nagel au descoperit o proteină remarcabilă, numită canalrodopsină, într-o algă unicelulară. Karl Deisseroth a transformat această proteină într-un comutator controlat prin lumină pentru celulele nervoase. Laureații au pus astfel bazele unei noi ere în neuroștiințe.“, se arată în comunicatul oficial al Institutului Nobel

Cei trei cercetători vor împărți un premiu în valoare de 12 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1.06 milioane de euro).

Decernarea premiului din 2026 reprezintă cea de-a 117-a ediție a acestei prestigioase distincții în domeniul medicinei. Din cei 235 de laureați, doar 14 au fost femei.

Premiul pentru fiziologie sau medicină deschide, în mod tradițional, seria anunțurilor anuale privind premiile Nobel, urmând ca în zilele următoare să fie anunțate premiile pentru fizică, chimie, literatură, pace și economie.

Cum au colaborat cei trei laureați

La începutul anilor 1990, Hegemann a studiat modul în care alga Chlamydomonas reacționează la lumină în jumătate de milisecundă. El a emis ipoteza că o singură proteină capta lumina și acționa ca un canal ionic. Nagel a testat această ipoteză prin injectarea genelor Chlamydomonas în ouă de broască, descoperind canalrodopsina-2 — un canal ionic care se deschide atunci când este expus la lumină.

În 2003, aceștia au publicat un studiu în care arătau că această proteină putea fi introdusă în celule umane și de hamster pentru a genera impulsuri electrice cu ajutorul luminii. În 2005, Deisseroth, de la Stanford, a demonstrat această tehnică pe celule nervoase de șobolan, iar metoda a fost denumită „optogenetică” un an mai târziu.
Perlmann a declarat că a vorbit cu toți cei trei laureați în această dimineață și că aceștia s-au arătat surprinși și încântați.

„Toți trei au spus același lucru, și anume că le-a părut absolut minunat să primească premiul alături de ceilalți doi și că îi consideră prietenii mei. Că este o mare onoare să-l primească împreună. Asta au transmis ei”, a spus Perlmann.

Premiile Nobel, acordate din 1901

Cele cinci premii Nobel inițiale au fost instituite în conformitate cu prevederile testamentului inventatorului suedez Alfred Nobel și sunt decernate începând din 1901, cu doar câteva întreruperi, în principal în timpul Primului și al Doilea Război Mondial.
Un al șaselea premiu, cel pentru economie, a fost instituit în 1968 de către banca centrală a Suediei, Riksbank.

Premiul pentru medicină a onorat unele dintre cele mai influente descoperiri științifice ale secolului trecut, printre care se numără lucrările lui Alexander Fleming privind penicilina, recunoscute în 1945, și ale lui Karl Landsteiner, care a câștigat premiul în 1930 pentru descoperirea grupelor sanguine umane.

Anul trecut, oamenii de știință americani Mary Brunkow și Fred Ramsdell, alături de japonezul Shimon Sakaguchi, au câștigat premiul pentru cercetările care au arătat modul în care sistemul imunitar menajează celulele sănătoase, deschizând astfel calea către posibile tratamente noi pentru boli precum cancerul.

Laureații Premiului Nobel sunt aleși de comisii de experți numite de instituțiile care acordă premiile. Premiile sunt înmânate la Stockholm, cu excepția Premiului pentru Pace, care este acordat la Oslo, o tradiție adesea asociată cu uniunea care a legat Suedia și Norvegia pe durata vieții lui Nobel.
La mai bine de 125 de ani de la semnarea testamentului de către Nobel, premiile își păstrează multe dintre tradițiile lor de lungă durată.

Sărbătorile ating punctul culminant pe 10 decembrie, la aniversarea morții lui Nobel, când laureații își primesc premiile în cadrul unor ceremonii la care participă familiile regale ale Suediei și Norvegiei și sunt omagiați la banchetele de gală organizate în onoarea lor.