Președintele Cehiei îl dă în judecată pe premierul Andrej Babis pentru excluderea din delegația NATO. Cazul ajunge la Curtea Constituțională

Publicat: 23 06. 2026, 15:28

Tensiune instituțională majoră la Praga între președintele Petr Pavel și premierul Andrej Babis. Șeful statului a depus o plângere la Curtea Constituțională a Cehiei, după ce a fost exclus din delegația oficială pentru summitul NATO de la Ankara, relatează POLITICO.

Conflict deschis între președinte și premier înainte de summitul NATO

Disputa a apărut după decizia premierului de a nu-l include pe președintele Petr Pavel în delegația care va reprezenta Cehia la summitul NATO de la Ankara, programat în iulie. Șeful statului susține că a fost o excludere politică și că decizia afectează rolul constituțional al președintelui în politica externă a statului.

Președintele Cehiei, Petr Pavel (stânga), și premierul Andrej Babis (dreapta)

Președintele a contestat oficial decizia guvernului și a cerut Curții Constituționale să stabilească cine are competența finală în privința participării șefului statului la reuniunile NATO.

Instanța urmează să analizeze cazul în ședință plenară miercuri.

Argumentele lui Petr Pavel și poziția premierului

Petr Pavel a afirmă că președintele Cehiei a participat constant la summiturile NATO, iar această excludere rupe o practică instituțională veche. În viziunea sa, problema depășește un simplu eveniment diplomatic și ține de echilibrul puterilor în stat și de atribuțiile constituționale.

Premierul Babis a reacționat spunând că respectă decizia președintelui de a merge în instanță, dar consideră că un astfel de conflict juridic între cele două funcții înalte ale statului nu este potrivit. El a justificat decizia de excludere prin faptul că summitul NATO de la Ankara ar avea un format diferit față de cele anterioare.

Miza disputei dintre președinte și prim-ministru

Disputa are loc pe fondul unor diferențe de poziție între cei doi lideri privind bugetul apărării. Guvernul condus de Babis susține menținerea cheltuielilor militare la aproximativ 1,8% din PIB, sub ținta NATO de 2%, în timp ce președintele a criticat public astfel de reduceri.

Tensiunile dintre cei doi nu sunt noi, aceștia confruntându-se inclusiv în alegerile prezidențiale din 2023.