Primul pas al Comisiei Europene pentru reconcilierea cu Grupul de la Vișegrad. Decizia luată de Juncker

Într-o scrisoare trimisă pe 2 octombrie, adresată liderilor Poloniei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei, Jean-Claude Juncker a evidențiat „importanța uriașă” a unității statelor Uniunii Europene, în pofida disputelor pe tema imigrației și altor teme, inclusiv Brexit.

În timp ce Praga și Bratislava au adoptat uneori un ton moderat, Varșovia și Budapesta au criticat frecvent Comisia Europeană și țări influente precum Germania și Franța, pe fondul acuzațiilor privind încălcarea normelor statului de drept.

Pe fondul tensiunilor, președintele CE propune o reuniune cu liderii statelor din Grupul Vișegrad pe 18 octombrie, la Bruxelles, înaintea summitului Consiliului European, programat pe 19-20 octombrie.

„Este necesară o Europă mai unită, mai puternică, mai democratică”, afirmă Jean-Claude Juncker.

În contextul ieșirii Marii Britanii din UE, „cred că menținerea unității celorlalte 27 de state membre UE în negocierile privind Brexit are o importanță uriașă”, a subliniat Juncker.

Meleșcanu: „România este interesată de colaborarea cu țările din grupul de la Vișegrad”

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat, luni, la Cluj, că România este interesată de colaborarea cu țările din grupul de la Vișegrad, astfel că va participa săptămâna viitoare, ca invitată la reuniunea de la Budapesta, unde se vor discuta și teme care interesează țara noastră.

Întrebat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă comună cu ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, dacă sunt șanse ca România să adere la grupul de la Vișegrad, Teodor Meleșcanu a spus că în general, ca practică, România participă la întâlnirile grupului de la Vișegrad ori de câte ori sunt teme de interes și pentru țara noastră.

„Am avut o întrevedere cu omologul meu ungar, Peter Szijjarto, cu care mă voi întâlni săptămâna viitoare la Budapesta, la o invitație a grupului de la Vișegrad. (…) România este interesată de colaborarea cu țările de la Vișegrad. Odată cu preluarea președinției de către Ungaria și abordarea unor subiecte care interesează și România, cum este problema Balcanilor, în mod evident că am fost invitați și noi să participăm. În general, ca practică, participăm ori de câte ori sunt teme de interes și pentru țara noastră”, a spus Meleșcanu.

Peter Szijajrto a declarat, la rândul său, că țările din grupul de la Vișegrad înregistrează o creștere economică mai mare decât cea din Europa, situație care se constată și în ceea ce privește România.

„Noi presupunem că, printr-o colaborare mai strânsă, vom realiza profituri economice și mai mari. Interesul nostru este ca România să aibă o economie prosperă, 5% din exportul Ungariei vine în România, cu cât mai bine funcționează economia României, cu atât mai mult importăm noi. Sperăm ca actorii economici din România să fie interesați în domeniul Ungariei. Am deschis un cadru de credit de 510 de milioane de euro la Banca Exim maghiară pentru finanțarea cooperărilor bilaterale dintre companiile maghiare și românești. Strângerea cooperării dintre țările Vișegrad și România este un interes pragmatic, nemaivorbind de faptul că și România susține lărgirea UE către Balcanii de Vest”, a spus Szijjarto.