Procesul neonaziștilor germani s-a reluat. Beate Zschäpe, acuzată că ar fi participat la zece crime cu tentă rasistă

Publicat: 15 05. 2013, 14:35
Actualizat: 15 08. 2014, 13:25

Procesul în care sunt judecați mai mulți neonaziști, printre care și Beate Zschäpe, acuzată că ar fi participat la comiterea a zece crime în perioada 2000-2007, a fost reluat marți la tribunalul din Munchen, informează AFP. Cazul este unul deosebit mai ales că nouă dintre cele zece crime săvârșite ar fi avut o tentă rasistă, majoritatea victimelor având origine turcă. Procesul este unul dintre cele mai mari după cel de-al doilea Război Mondial.

Mai mult, despre acuzată se spune că ar avea origini românești, însă tatăl ei refuză să o recunoască. Beate Zschäpe, în vârstă de 38 de ani, este singura supraviețuitoare dintr-un trio neonazist, după ce ceilalți doi lideri, Uwe Böhnhardt și Uwe Mundlos, presupușii asasini în cele zece crime, s-au sinucis în noiembrie 2011, când erau pe punctul de a fi descoperiți de polițiști. La doar câteva zile de la moartea celorlalți doi neonaziști, Zschäpe a fost arestată.

Procesul a început însă la aproximativ un an după ce tânăra a fost arestată și încă din prima zi, lunea trecută, acesta a fost amânat cu opt zile după ce avocații apărării au cerut revocarea unuia dintre judecători. La ședința de ieri, atitudinea acuzatei a fost criticată de autoritățile din Turcia, fiind etichetată drept „arogantă și plină de superioritate” față de familiile victimelor, venite la audieri. Mai mult, ședința a fost întreruptă de mai multe ori, după ce avocații apărării au tot cerut schimbarea sălii, argumentând că sunt prea multe persoane: cinci acuzați, 86 de părți civile reprezentate de 62 de avocați.

În afară de Beate Zschäpe, patru persoane suspectate că ar fi furnizat ajutor logistic celor trei neonaziști, supranumiți Gruparea Subterană Național-Socialistă, sunt judecați la Munchen. Procesul poate dura până la doi ani.

Înainte de a fi arestată, Zschäpe nu a dat niciodată de bănuit că ar fi o criminală. Mai mult, ea era privită drept o vecină politicoasă, cu suflet bun. „Era un fel de soră mai mare (…) avea o inimă mare”, a povestit vecina sa Heike K., la o televiziune.

Adolescentă în fosta Republică Democrată Germană, ea intră la vârsta de 20 de ani în mediile neonaziste. Ea a avut o copilărie haotică. Mama sa, Annerose Apel, a născut-o pe Beate fără să știe că este însărcinată. Tatăl ei este cel mai probabil un român, care a refuzat permanent să recunoască această paternitate. În primii trei ani de viață, Zschäpe și-a schimbat de trei ori numele, sfârșind prin a-l prelua pe cel al celui de-al doilea soț al mamei sale.

Beate Zschäpe, care a stat ascunsă timp de 13 ani, poate primi o pedeapsă substanțială cu închisoarea. În afară de presupusa participare la cele zece crime, ea este suspectată că este implicată în două atentate împotriva comunităților de imigranți, precum și de 15 spargeri de bănci.