Putin ar putea cere retragerea NATO la granițele din 1997. România, printre țările vizate de condițiile Moscovei în negocierile de pace

Publicat: 18 11. 2026, 14:05
Actualizat: 18 11. 2026, 14:14
Putin calculează că țările europene vor fi obligate să accepte termenii săi / Foto - Mediafax

Rusia ar putea folosi negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina pentru a obține concesii majore din partea NATO, inclusiv retragerea infrastructurii militare a Alianței la nivelul din 1997. O asemenea cerință ar viza direct România, alături de alte state care au aderat la organizație după încheierea Războiului Rece, potrivit unei analize publicate de Bloomberg și preluate de Știripesurse.

Loading ...

Potrivit unor surse diplomatice citate de publicația britanică The Telegraph, Kremlinul ar dori să aducă în discuțiile de pace și tema extinderii NATO spre est. Moscova ar urmări astfel să obțină retragerea trupelor și a echipamentelor militare aliate din mai multe state europene, ca parte a unui eventual acord privind Ucraina.

Rusia ar urmări revenirea NATO la situația din 1997

Iuri Ușakov, consilierul președintelui Vladimir Putin pentru politică externă, a susținut că reprezentanții europeni ar trebui să participe la negocierile dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, deoarece securitatea continentului este esențială pentru încheierea conflictului.

Însă, potrivit surselor diplomatice citate de Bloomberg, intenția Moscovei ar fi să folosească participarea europenilor pentru a obține concesii privind extinderea NATO.

Una dintre revendicările posibile ar fi revenirea Alianței la configurația militară din 1997, înainte ca fostele state comuniste din Europa Centrală și de Est să înceapă să adere la organizație. O asemenea solicitare ar putea presupune retragerea trupelor și a echipamentelor NATO din România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, statele baltice și alte țări care au intrat ulterior în Alianță.

Sursele citate de publicația britanică susțin că retragerea NATO spre vest rămâne una dintre revendicările importante ale lui Putin. O altă cerință atribuită Kremlinului ar fi limitarea suveranității efective a Ucrainei.

România ar fi afectată direct de o asemenea cerință

România a aderat la NATO la 29 martie 2004. Dacă Moscova ar obține revenirea la configurația militară din 1997, țara noastră ar putea pierde prezența militară aliată consolidată după aderare.

În decembrie 2021, Rusia a transmis NATO un set de propuneri privind garanțiile de securitate. Printre acestea se afla solicitarea ca Alianța să renunțe la extinderea spre est și să retragă infrastructura militară din statele care au aderat după 1997. Cererea ar fi inclus și România.

Poziția Moscovei a fost susținută public și de oficiali ruși. Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a cerut atunci NATO să își retragă infrastructura militară și a acuzat Alianța că încearcă să limiteze influența Rusiei.

Diplomații occidentali resping concesiile privind extinderea NATO

Potrivit The Telegraph, oficialii europeni nu sunt dispuși să accepte concesii în privința prezenței militare a NATO și a dreptului statelor de a alege singure alianțele din care fac parte.

În acest context, o revenire la situația din 1997 ar intra în contradicție cu principiul „ușilor deschise”, prevăzut în articolul 10 al Tratatului Atlanticului de Nord. Acesta permite statelor europene să solicite aderarea la NATO, cu condiția îndeplinirii criteriilor și obținerii acordului tuturor membrilor Alianței.

Un oficial european, citat de publicația britanică, a afirmat că poziția occidentală rămâne cea exprimată în ianuarie 2022, înaintea invaziei ruse în Ucraina.

Prin urmare, cererea atribuită Kremlinului ar putea deveni unul dintre principalele puncte de dispută în eventualele negocieri privind arhitectura de securitate europeană de după război. Deocamdată, revenirea NATO la configurația din 1997 este prezentată ca o posibilă revendicare a Rusiei, pe baza informațiilor unor surse diplomatice, nu ca o condiție oficială confirmată de Kremlin.