The Economist: Putin consideră că încheierea războiului din Ucraina, fără a cuceri complet Donbasul, i-ar pune viața în pericol. „O să mă spânzure”

Publicat: 31 08. 2026, 13:01
Actualizat: 31 08. 2026, 13:39

După ani de zile în care Putin a fost fie „pe punctul de a fi eliminat de la conducerea Rusiei” sau „suferea de o boală terminală”, presa internațională scrie acum că liderul rus se teme că va fi „spânzurat“. Potrivit rapoartelor The Economist, după săptămâni de deliberări în timpul verii, Vladimir Putin pare să fi decis să intensifice atacurile împotriva Ucrainei. Președintele ar fi de părere că, dacă războiul se încheie fără a cuceri Donbasul, viața sa va fi în pericol. „O să mă spânzure”, le-ar fi spus el unor apropiați de la Kremlin.

Vladimir Putin | Foto – Mediafax

Potrivit sursei citate, în ultima vreme, țările NATO au devenit din ce în ce mai îngrijorate cu privire la direcția pe care ar putea să o ia președintele Vladimir Putin în cadrul războiului din Ucraina. Armata Rusiei se află, în mare parte, într-un impas suferind în fiecare lună pierderi de zeci de mii de soldați uciși sau răniți grav.

„Războiul s-a transformat într-o confruntare devastatoare marcată de atacuri cu drone și rachete care, deși au consecințe devastatoare pentru Ucraina, provoacă daune vizibile și Rusiei. Totuși, domnul Putin nu dă niciun semn că ar fi dispus să facă un pas înapoi.“, scrie The Econonist.

 Loading ...

Îngrijorarea este că liderul de la Kremlin ar putea încerca să iasă din această „fundătură“, așa cum a făcut-o și în trecut: găsind o nouă modalitate de a escalada conflictul.

Semnele anxietății Occidentului sunt vizibile pretutindeni, precizează publicația.

Pe 25 august, John Ratcliffe, directorul CIA din SUA, s-a deplasat în mod neașteptat la Moscova.

Există versiuni diferite cu privire la motivul vizitei sale: dacă a mers pentru a-l avertiza pe Putin să nu atace țările NATO sau pentru a-i prezenta o evaluare sumbră a perspectivelor Rusiei și a-l convinge să negocieze.

Trei zile mai târziu, Finlanda a solicitat ajutorul aviației și al navelor de război suedeze pentru a supraveghea granița sa cu Rusia în vederea depistării eventualelor incursiuni.

Germania se pregătește să acuze, în mod deschis, Rusia pentru un atac cu drone la aeroportul din Leipzig, din 4 august, și va impune probabil sancțiuni suplimentare.

Pe 20 august, România a anunțat că a distrus o dronă navală rusă care viza o platformă de foraj din apele sale teritoriale. Pe 25 august, Slovacia a dejucat un atac incendiator asupra unei fabrici de drone.

Între timp, Putin a pus capăt tăcerii sale cu privire la atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și a centrelor logistice rusești, inclusiv asupra depozitelor aparținând Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia. Într-un discurs ținut pe 22 august, el a acuzat Ucraina că a deschis o „cutie a Pandorei” și a promis „repercusiuni asupra celor mai sensibile sectoare ale economiei voastre”.

Mai devreme în acea zi, într-un discurs adresat partidului politic al Kremlinului, „Rusia Unită”, el a respins orice idee de a pune capăt războiului. „Operațiunea militară specială continuă”, a afirmat el. „Vom merge doar înainte.”

Surse apropiate de Kremlin afirmă că, după câteva săptămâni de reflecție pe parcursul verii, acesta pare să fi optat pentru o escaladare a conflictului, scrie The Economist.

„O să mă spânzure”

„Nimeni nu poate ști ce se petrece în mintea președintelui Putin. Însă motivele sale pentru escaladarea războiului, la fel ca și decizia inițială de a invada, sunt de natură internă. Obiectivul său principal a fost întotdeauna menținerea puterii proprii și, în ultimă instanță, a vieții sale.“, mai notează jurnaliștii de la The Economist.

„Probabil că el crede că încheierea războiului fără a-și atinge măcar obiectivul minim, și anume cucerirea întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei, i-ar pune viața în pericol.“, menționează sursa citată.

Potrivit unei surse din interior, la un moment dat, în timpul războiului, Putin le-ar fi spus unor apropiați ai săi: „O să mă spânzure”.

Articolul The Economist notează, însă, că starea de spirit în rândul elitei de la Moscova este pesimistă. După cum a spus o sursă din interior, problema cheie nu a devenit atât situația economică sau lipsa succeselor militare, cât timpul pierdut cu războiul. Războiul la scară largă durează de aproape cinci ani și este considerat de unii un eșec. Există un sentiment tot mai mare că „țarul este gol”, spune un alt reprezentant al elitei ruse.

În același timp, continuarea războiului în forma sa actuală nu este o soluție pentru Kremlin. După cum susține un reprezentant al elitei ruse, aceasta pur și simplu absoarbe resurse economice și risipește capital politic.

„Rusia va intensifica probabil războiul hibrid și sabotajul împotriva aliaților Kievului și va ataca rutele de aprovizionare din Europa către Ucraina”, sugerează The Economist. Agențiile de informații occidentale se tem că Moscova ar putea ataca fabricile din Europa care produc materiale pentru nevoile militare ale Ucrainei. În același timp, acestea cred că Putin nu dorește o confruntare militară directă cu NATO.”