Reacția MAE după afirmațiile diplomației ruse privind prezența NATO în România: Solicitarea este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, vineri, că respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.
Într-o precizare de presă transmisă vinerim MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este „o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică”, mai ales începând din 2014, când, spune MAE, teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia.
„Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, a transmis diplomația română.
Kremlinul solicită ca trupele NATO aflate în România și Bulgaria să fie retrase, aceasta fiind una dintre „garanțiile de securitate” pe care le dorește Rusia.
NATO va continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective
Potrivit sursei citate, solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei se numărăr deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.
„Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, a subliniat MAE.
În luare de poziție de vineri, conducerea diplomației române precizează că, alături de aliații săi, va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic.
„În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, a conchis MAE.
Consiliului Suprem de Apărare a Țării se va reuni miercuri, după ce a fost convocat de Klaus Iohannis pentru a analiza situația de securitate și măsuri de răspuns în contextul tensiunilor dintre NATO și diplomația rusă. Ședința a fost anunțată de Administrația Prezidențială după ce șeful statului s-a întâlnit, de urgență, cu premierul Nicolae Ciucă.
Peste 100.000 de trupe rusești au fost aduse la granița cu Ucraina. Ssăptămâna aceasta, Rusia a început să trimită trupe pentru „exerciții militare” în Belarus.
Pe fondul acestor tensiuni, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că va trimite trupe NATO în România, iar președintele american Joe Biden a anunțat într-o conferință de presă, miercuri, că va crește prezența militară în Polonia și în România.
Klaus Iohannis a salutat, pe Twitter, anunțul lui Joe Biden. „Salut anunţul explicit al preşedintelui Joe Biden privind creşterea prezenţei militare a SUA în România, pe Flancul Estic, dacă situaţia de securitate se deteriorează şi mai mult. Parteneriatul Strategic România-SUA şi solidaritatea NATO sunt foarte puternice”.