REGINA ar putea fi EVACUATĂ în cazul unor REVOLTE pe tema BREXIT. Plan de urgență din timpul Războiului Rece, reactivat în Marea Britanie

Publicat: 03 02. 2019, 13:20
Actualizat: 25 03. 2019, 21:54

„Aceste planuri de evacuare de urgență au existat încă din timpul Războiului Rece, dar acum au fost reactivate în cazul unor tulburări civile în urma unui Brexit fără un acord”, a relatat publicația Sunday Times, citând o sursă anonimă din cadrul Guvernului de la Londra.

Planurile de urgență prevăd mutarea familiei regale, inclusiv a reginei Elizabeth a II-a a, în locații sigure, departe de Londra.

Queen Elizabeth to be evacuated in case of Brexit unrest: media https://t.co/hAoxekRn0t pic.twitter.com/muwxzqm19e

— Reuters Top News (@Reuters) February 3, 2019

Reprezentanți ai mediului de afaceri din Marea Britanie au avertizat că rețeaua de aprovizionare ar putea fi perturbată de noile proceduri vamale, existând inclusiv riscul unei penurii de alimente și medicamente.: „Un Brexit fără acord înseamnă că părăsim absolut toate instituțiile europene, iar cu o zi după ieșirea din UE, trebuie să avem versiuni britanice ale tuturor acestor instituții, deci ne trebuie o agenție pentru medicamente, alta pentru produse chimice, etc. Un Brexit fără acord ar reprezenta o catastrofă absolută. În dimineața de 30 martie totul ar trebui să fie pregătit. Trebuie s-o luăm de la zero cu toate”, suține Gina Miller, om de afaceri.

Pe de altă parte, parlamentarul conservator Jacob Rees-Mogg, un susținător marcant al Brexit, a declarat pentru Mail on Sunday că aceste planuri indică o panică nefondată a oficialilor în legătură cu un Brexit fără acord, menționând că membrii familiei regale au rămas la Londra chiar și în timpul bombardamentelor germane din cursul celui de-al Doilea Război Mondial.

Lipsa unui acord cu UE ar genera pentru Marea Britanie efecte mai grave decât criza financiară. Economia Marii Britanii riscă să fie afectată mai grav decât în timpul crizei financiare, în cazul în care retragerea țării din Uniunea Europeană se va produce „în mod dezordonat”. Într-un raport de evaluare, Banca Angliei avertiza că economia Marii Britanii riscă să se diminueze cu 8% în doar un an, comparativ cu 6,25% în timpul crizei financiare, din cauza lipsei de credibilitatea Londrei pe piețele financiare și a întârzierilor în procedurile vamale. Rata șomajului riscă să atingă nivelul de 7,5%.

În cazul unui Brexit produs „în mod dezordonat”, valoarea lirei sterline ar putea scădea cu 25% – ajungând aproape la paritate cu dolarul – inflația ar atinge 6,5%, ratele dobânzii de politică monetară vor crește, iar prețurile locuințelor vor scădea cu 30% în Marea Britanie. Un „Brexit dezordonat” presupune revenirea Marii Britanii la reglementările generale ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), lipsa unor tratate comerciale bilaterale până în anul 2022 și pierderea accesului Londrei la acordurile Uniunii Europene cu țări terțe. În cazul unui „Brexit cu efecte negative” – în care Marea Britanie va păstra accesul doar la unele acorduri UE cu națiuni terțe – PIB-ul britanic ar putea scădea cu 3% în următorii cinci ani, prețurile caselor se vor diminua cu 14%, iar rata șomajului va atinge 5,75%, precizează Banca Angliei. Dacă Marea Britanie va putea menține o „relație apropiată” cu UE, economia britanică va scădea cu doar 1%. O relație „mai puțin apropiată” cu Uniunea Europeană post-Brexit va genera pentru Marea Britanie o scădere a PIB-ului cu 3,75%. „Acestea sunt scenarii, nu prognoze, și ilustrează ce se poate întâmpla, nu ceea ce este cel maiprobabil să se întâmple. Aceste scenarii evidențiază impactul Brexit în funcție de direcția, magnitudinea și viteza reducerii deschiderii economiei britanice”, a explicat Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei.

Oficialii din Guvernul britanic au început „să lucreze serios” pentru a menține Marea Britanie în uniunea vamală a Uniunii Europene, ca metodă de salvare a acordului pentru Brexit, au declarat mai multe surse guvernamentale.

Mai mulți parlamentari încearcă să o determine pe Theresa May, prim-ministrul Marii Britanii, să accepte să rămână în uniunea vamală, pentru a obține susținerea Partidului Laburist în ceea ce privește acordul pentru Brexit.

„Se lucrează serios pe această problemă. Trebuie să fim pregătiți dacă situația merge în această direcție”, au declarat Oficialii din Guvernul britanic.

Liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, dorește ca Marea Britanie să rămână într-o uniune vamală cu Uniunea Europeană după Brexit, contrar dorinței premierului Theresa May, care cosideră că acest lucru va împiedica Marea Britanie să obțină acorduri internaționale independente.

Premierul Marii Britanii, Theresa May, cere Uniunii Europene renegocierea Acordului pe tema Brexit, deși Bruxellesul a exclus această posibilitate. Theresa May le-a transmis celorlalți membri ai Guvernului de la Londra că vrea să ceară redeschiderea negocierilor cu UE.

Uniunea Europeană va introduce controale vamale la frontiera dintre Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord în cazul în care Marea Britanie va părăsi Blocul comunitar fără un acord privind viitoarea relație bilaterală.

Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May și Bruxelles prevede reciprocitate în privința libertății de circulație, o perioadă de tranziție post-Brexit, menținerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord și păstrarea aranjamentelor comerciale.

Ambasadorii la UE au convenit ca, după Brexit, cetățenilor din Regatul Unit care vin în spațiul Schengen pentru o ședere de scurtă durată, 90 de zile într-o perioadă oarecare de 180 de zile, să li se acorde posibilitatea de a călători fără viză, se arată într-un comunicat al Consiliului UE.

În conformitate cu normele UE, scutirea de viză se acordă în condiții de reciprocitate. Guvernul Regatului Unit a afirmat că nu intenționează să solicite viză cetățenilor din UE care călătoresc în Regatul Unit pentru șederi de scurtă durată, menționează sursa citată.

În cazul în care Regatul Unit ar introduce obligativitatea deținerii unei vize pentru cel puțin un stat membru, s-ar aplica mecanismul de reciprocitate existent, iar cele trei instituții și statele membre s-ar angaja să ia fără întârziere măsuri în sensul aplicării mecanismului.

Politica în materie de vize față de cetățenii țărilor terțe care intră în spațiul Schengen pentru o ședere de scurtă durată este reglementată în cadrul legislației UE.

În temeiul normelor existente, toți resortisanții țărilor terțe sunt incluși pe una dintre următoarele două liste: resortisanți ai țărilor terțe care trebuie să dețină viză și resortisanți ai țărilor terțe scutiți de această obligație. După Brexit, Regatul Unit – ca țară terță – va trebui să figureze pe una dintre aceste două liste.