Rețeaua de „emisari din umbră” care subminează eforturile UE de izolare a Moscovei. Politicieni germani se întâlnesc în secret cu apropiații lui Putin

În timp ce Uniunea Europeană încearcă să mențină o izolare totală a Moscovei pentru a o atrage la masa negocierilor și pentru a determina Kremlinul să nu mai lanseze agresiuni în viitor, o rețea de „emisari din umbră” formată din lobiști și foști politicieni germani par să sfideze sancțiunile occidentale. Potrivit The Times, acești emisari organizează întâlniri secrete în mod regulat în afara Europei cu asociați apropiați ai lui Vladimir Putin. Toată această diplomație paralelă a ridicat semne de întrebare în capitalele europene și a stârnit temeri majore legate de spionaj și de subminarea unității occidentale în fața rușilor.

Rețeaua de „emisari din umbră” a Kremlinului, formată din lobiști, politologi și foști oficiali germani, are scopul de a menține canale de comunicare paralele care să sprijine în mod subtil interesele Moscovei în Occident, în ciuda sancțiunilor dure și a izolării diplomatice impuse Rusiei.

Acuzații cu privire la legăturile clandestine dintre politicienii pro-ruși și Kremlin au fost ridicate acum mult timp, însă au fost accentuate de propunerea Kremlinului ca fostul cancelar german, Gerhard Schröder, devenit între timp un lobist pro-rus, să devină intermediar pentru negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Ulterior, zvonuri din cercurile de la Bruxelles au dezvăluit numele Angelei Merkel, succesoarea lui Schröder în funcția de cancelar al Germaniei.

Mai mult, în ultima vreme speculațiile s-au îndreptat și către actualul președinte german, Frank-Walter Steinmeier, fost intermediar politic al lui Schröder și apoi ministrul de externe al lui Merkel, ca posibil candidat pentru rolul de om de legătură între regimul lui Putin și Uniunea Europeană.

Pe măsură ce Statele Unite s-au distanțat de medierea dintre Kiev și Moscova, au existat mai multe discuții în Europa despre asumarea unui rol mai activ în orchestrarea negocierilor dintre cele două țări beligerante. Pe rând, numele lui Merkel, Schröder, președintele Finlandei Alexander Stubb, predecesorul său Sauli Niinistö iar apoi Mario Draghi, fostul premier al Italiei, au apărut pe lista potențialilor intermediari între Bruxelles și Moscova.

Cu toate acestea, în mijlocul tuturor speculațiilor cu privire la relația dintre foștii politicieni germani de rang înalt și Moscova, există și cazuri concrete. Un grup de lobiști germani și politicieni pensionari au stabilit în liniște un canal secundar cu Kremlinul. Săptămâna trecută, o delegație din care făcea parte Ronald Pofalla, fostul șef de cabinet al Angelei Merkel, și Matthias Platzeck, fost ministru și șef al statului Brandenburg, a avut o întâlnire clandestină la Baku cu mai mulți asociați ai lui Vladimir Putin.

Potrivit publicațiilor Die Zeit și ARD, printre reprezentanții ruși s-a aflat Valeri Fadeev, care conduce în prezent Consiliul președintelui rus pentru societatea civilă și drepturile omului. Alături de acesta s-a aflat și octogenarul Viktor Zubkov, care a fost cândva prim-ministru al Rusiei, dar care acum prezidează consiliul de administrație al Gazprom.

Întâlnirea de la Baku a fost doar una dintre multele sesiuni ruso-germane care se autointitulează „Dialogul de la Petersburg”. În trecut, acest forum obișnuia să reunească o gamă largă de elite ale ambelor țări pentru discuții, dar s-a dizolvat în anul 2021. Cu toate acestea, pentru unii, acesta nu a fost un capăt de drum. Un grup de entuziaști pro-ruși care s-au strâns în jurul lui Ronald Pofalla, fost ministru federal pentru însărcinări speciale din Germania, a menținut conexiunea cu Moscova și după invazia din Ucraina din anul 2022, iar de atunci ar fi avut cel puțin patru întâlniri la hoteluri de lux din Baku și Abu Dhabi.

La aceste întâlniri au participat nume grele din marile partide cu tradiție din Germania. Rețeaua este compusă din personalități din sfere politice diferite, unite de o viziune pragmatică sau de interese economice istorice legate de Rusia. Printre acestea s-au numărat Ralf Stegner, un proeminent deputat de stânga din Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Schröder și Platzeck, și Stephan Holthoff-Pförtner, fost ministru regional din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Merkel și Pofalla. Toți acești politicieni germani descriu grupul de la Baku în termeni vagi ca fiind un proiect strict privat, de care guvernul de la Berlin s-a distanțat.

John Lough, expert în Rusia la grupurile de experți Chatham House și New Eurasian Strategies Centre, a declarat că acest format clandestin între Rusia și Germania „în mod clar nu este o politică guvernamentală germană”.

„Dar au valoare pentru ruși ca un canal de a transmite mesaje către partidele SPD și CDU. […] Germania este o țintă prioritară pentru Kremlin datorită puterii sale economice și capacității sale potențiale de a-și reconstrui apărarea și de a se afla în centrul unui nou sistem de apărare cu bază europeană, care va înlocui treptat NATO”.

În prezent, nu este clar ce ar putea spera Germania să realizeze prin aceste discuții bilaterale clandestine cu oficialii ruși, deoarece orice inițiativă substanțială de pace ar trebui confruntată și cu Ucraina, Marea Britanie, Franța și Comisia Europeană. Mai mult, orice inițiativă de mediere a războiului, pe orice cale ar fi aceasta, pare să eșueze din lipsa implicării reale din partea Kremlinului.