Rusia pune la cale un proiect de amploare alături de mai multe țări din Europa, însă exclude Bulgaria – „un partener în care nu te poți încrede”
„Sunt sigur că partea rusă este pregătită să discute cu aceste țări despre ce trebuie să facem și cum să ieșim din această situație”, a declarat Cijov pentru agenția rusă Ria Novosti, potrivit AFP.
Înaltul diplomat a exclus o negociere cu Bulgaria, pe care o consideră „un partener în care nu te poți încrede”.
Astfel, Cijov a numit Serbia, Ungaria și Austria ca țări cu care Rusia este dispusă să negocieze, la câteva zile după ce Rusia a decis să renunțe la proiectul South Stream.
Luni, președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream, din cauza opoziției Bulgariei.
Tot luni, la finalul întâlnirii dintre Putin și președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc luni la Ankara, Rusia și Turcia au semnat un acord pentru construirea unui gazoduct care să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia către Turcia, prin Marea Neagră.
„În cele din urmă, gazoductul care va pleca din Turcia nu va fi mai rău decât South Stream, care pornea din Bulgaria, pentru a ajunge la țările care și-au manifestat până acum interesul de a primi gaz via South Stream”, a afirmat Cijov.
El a precizat că, din Turcia, gazoductul „poate fi îndreptat către orice direcție”.
Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către țările din sudul și centrul Europei.
Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu țările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria și Slovenia.
Comisia a apreciat că aceste înțelegeri încalcă legislația Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparține companiilor care se ocupă cu extracția gazelor naturale.
Gazprom deținea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalți acționari erau grupul italian Eni, cu o participație de 20%, EDF din Franța și Wintershall din Germania, fiecare cu o participație de câte 15%.