SCANDALUL PRISM. Cum a funcționat colaborarea giganților IT cu spionajul american. Mesajul lui Mark Zuckerberg
În ciuda declarațiilor de opoziție și a invocării drepturilor privind libertatea și confidențialitatea pe Internet, cele mai multe dintre marile companii americane de IT din Silicon Valley au acceptat colaborarea cu programele secrete de supraveghere, fiind de acord să pună la dispoziția serviciilor secrete date ale utilizatorilor.
Twitter a fost singura mare companie IT care a refuzat să colaboreze, ea nefigurând în programul PRISM. Apple a fost compania care a acceptat cel mai târziu colaborarea, abia în 2012, la 5 ani de la demararea programului. Prima care a intrat în PRISM a fost Microsoft, deținută de Bill Gates.
Colaborarea cu serviciile secrete a început cu negocieri despre metode tehnice prin care companiile IT să pună la dispoziția autorităților americane datele unor utilizatori străini, cerute în baza legii FISA, cu mandat de la judecător. Pentru a atinge eficiența maximă, unele companii au acceptat să își modifice sistemele computerizate, explică o analiză a New York Times.
Serviciile secrete sunt extrem de interesate de vasta cantitate de informații deținută de companii precum Google, Yahoo!, Facebook, AOL sau Apple, iar aceste negocieri arată cât de apropiat lucrează guvernul american cu aceste mari companii din Silicon Valley.
În cel puțin două cazuri, la Google și la Facebook, s-a discutat despre construirea unor portaluri separate, securizate, pe serverele companiilor, prin care autoritățile să poată înainta cereri de date, iar companiile să poată pune la dispoziție aceste date. Practic, prin PRISM era permis acest acces controlat la serverele companiilor, explică analiza cotidianului american.
În ultimele luni, Martin Dempsey, șeful Statului Major american, a mers în Silicon Valley pentru a discuta cu reprezentanții acestor companii. Deși subiectul oficial al discuțiilor era viitorul internetului, au fost atinse teme precum colaborarea companiilor cu serviciile secrete care strâng informații.
Dacă această colaborare cu autoritățile pe un mandat FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act – FISA) este legală, facilitarea accesului autorităților la informații nu este legală, și tocmai de aceea companii precum Twitter au putut să refuze colaborarea.
Cum funcționează colaborarea companiilor cu serviciile secrete
Toate cele 9 companii care apar în programul PRISM au reacționat imediat după dezvăluirile de vineri, spunând că nu au cunoștință despre acest program și că trasează o linie clară între furnizarea de date specifice, cerute prin ordine judecătorești, și accesul complet la servere pentru autorități.
„Guvernul SUA nu are acces direct sau backdoor la informațiile stocate în centrele noastre de date. Punem la dispoziția guvernelor datele utilizatorilor numai în acord cu legea”, a spus Larry Page, director executiv la Google.
Într-adevăr, companiile nu au deschis serverele pentru autorități. Au creat însă un fel de căsuță de email închisă și au dat cheia guvernului. Facebook a creat un astfel de sistem, susțin sursele New York Times.
Datele furnizate prin acest sistem erau revizuite de avocații companiilor, care studiau mandatul FISA, ele nu erau trimise la grămadă sau în mod automat. Unul dintre acești avocați a explicat că au existat cazuri când la compania IT venea un agent NSA care monitoriza un suspect într-un atac cibernetic. Agentul ar fi instalat software special pe serverul companiei și a venit câteva săptămâni la companie, pentru a descărca date pe un laptop NSA. În alte cazuri, NSA vrea transmisie de date în timp real.
Ipocrizia companiilor IT și răspunsul lui Mark Zuckerberg
În ciuda reacțiilor ferme împotriva dezvăluirilor privind programul PRISM și a apelurilor la transparență, companiile din Silicon Valley au jucat un joc deja obișnuit pentru americani. În tot acest timp în care se făceau declarații indignate, președintele Barack Obama se afla în Silicon Valley. Fie la o petrecere acasă la șeful Flipboard, Mike McCue, fie la un dineu acasă la antreprenorul Vinod Khosla, strângând donații sau socializând cu oamenii din industrie.
Mark Zuckerberg, șeful Facebook, a reacționat imediat după scandalul PRISM, pe contul său de pe rețeaua de socializare:
„Facebook nu este și nu a fost vreodată parte a vreunui program în care să dea guvernului SUA sau oricărui altuia acces direct la serverele noastre. Nu am primit niciodată o cerere în alb sau un ordin judecătoresc de la nicio agenție guvernamentală pentru informații sau metadate la grămadă, așa cum a primit Verizon. Și dacă am fi primit, ne-am fi împotrivit agresiv. Nici măcar nu am auzit de PRISM până ieri.
Când guvernele cer date de la Facebook, noi revizuim fiecare cerere cu atenție, pentru a fi siguri că ei respectă mereu procedurile corecte și toate legile aplicabile și abia apoi le punem la dispoziție informația, dacă legea o impune. Vom continua să luptăm agresiv pentru a vă ține informațiile în siguranță.
Încurajăm ferm toate guvernele să fie mult mai transparente cu privire la toate programele menite să mențină siguranța publică. Este singura modalitate de a proteja libertățile civile ale tuturor și de a crea o societate sigură și liberă, pe care ne-o dorim pe termen lung”.