Șefii spionajului european avertizează că Moscova plănuiește acțiuni „decisive” împotriva NATO: „Este o chestiune de câteva luni, nu ani”

Ofițerii de informații europeni spun că Kremlinul și-ar putea intensifica campania dusă împotriva Europei „în doar câteva luni, nu în ani cum se preconiza anterior”, potrivit The Guardian. Nu doar țările baltice, dar și România sau Polonia ar putea fi atacate de Rusia în 2027. 

Duminică, Estonia a anunțat că se pregătește pentru eventuale riscuri de securitate în cazul în care Rusia va decreta o mobilizare generală după alegerile pentru Duma de Stat. Iar un oficial rus avertizează că Rusia ar putea ataca puternic Germania, România și Polonia anul viitor.

Un politolog rus vine cu scenariul cel mai sumbru: „În 2027, Rusia ar putea bombarda România, Germania și Polonia”

Serghei Karaganov, președintele de onoare al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare din Rusia, a spus că Rusia plănuiește să efectueze lovituri mai dure asupra Ucrainei. De asemenea, el susține că Vladimir Putin ar putea extinde operațiunile militare dincolo de teritoriul Ucrainei și ar putea viza flancul estic al NATO.

„În prezent sunt discutate planuri. Cred că există o hotărâre tot mai mare de a lansa atacuri mult mai serioase – atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva acelor țări europene care sunt implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei. Și cred că acest lucru se va întâmpla în decurs de un an”.

Politologul rus, exzpert în securitate, crede că Germania, România și Polonia vor fi primele țări europene care vor fi bombardate de Rusia în 2027. El a adăugat că primele atacuri vor fi efectuate cu arme convenționale.

„Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare. Eu susțin ca acest lucru să fie făcut cât mai repede posibil (…) pentru că purtăm acest război de o perioadă absurd de lungă. În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania”.

Motivul pentru care Putin ar putea recurge la asemenea atacuri în forță este că cele trei țări au furnizat armament Ucrainei în decursul ultimilor 4 ani, fiind răspunzătoare pentru prelungirea unui război ce a devenit mult prea costisitor pentru Moscova. Rusia ar fi pierdut până acum peste 1 milion de militari ruși. Karaganov speră ca escaladarea să aibă loc fiindcă continuarea războiului din Ucraina ar putea epuiza Rusia economic. El a acuzat Germania pentru reluarea revizionismului și susține că Berlinul riscă să redevină din nou „sursa răului în Europa”, așa cum a fost în cazul celor două războaie mondiale.

„Sper (…) să urcăm brusc pe scara escaladării și să începem să aplicăm lovituri mult mai dure nu numai adversarilor noștri din Ucraina, ci și unui număr de țări europene. Rusia s-ar putea epuiza, așa că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să treacă la acțiuni mult mai hotărâte. (…) Trebuie să acționăm decisiv. Revizionismul reapare. Germania redevine ceea ce a fost în ultimii 150 de ani – principala sursă a răului în Europa”.

Karaganov spune că regretă că Rusia n-a recurs la amenințarea nucleară încă de la începutul războiului și n-a reușit să captureze Odesa. El spune că Kremlinul ar fi trebuit să organizeze exerciții și teste nucleare și să fi fost atacate centrele de decizie de la Kiev. El n-a exclus folosirea rachetei Oreșnik cu încărcătură nucleară asupra Ucrainei, cu toate că a admis că țara e populată de milioane de oameni înrudiți cu rușii.

„Dar s-ar putea ajunge la asta”, a avertizat politologul rus.

„Folosirea armelor nucleare este un păcat uriaș. Dar să nu le folosim și să permitem prăbușirea țării noastre, permițând în cele din urmă un război termonuclear global, este un păcat de moarte. Firește, de Oreșnik se tem dacă este echipat cu un focos nuclear. Este o armă teribilă, eficientă, și trebuie să fim pregătiți să o folosim. Dar am prefera să nu fie folosită pentru că milioane de oameni, inclusiv copii și nevinovați, ar muri”, a concluzionat el.

Estonia ia în considerare închiderea frontierei cu Rusia

Estonia ia în calcul inclusiv varianta închiderii imediate a frontierei cu Rusia. Premierul Kristen Michal a declarat că Rusia ar avea nevoie de măsuri suplimentare pentru a-și susține eforturile de război din Ucraina. „Între 30.000 și 40.000 de bărbați sunt uciși sau răniți în fiecare lună”, a spus el.

În eventualitatea în care o mobilizare la Moscova ar implica riscuri la adresa securității Estoniei, Michal a precizat: „Frontiera poate fi închisă imediat”. El a adăugat că Estonia dispune de capacitatea de a închide punctele de trecere a frontierei „foarte rapid”.Temerile privind o escaladare a conflictului apar în contextul în care Adunarea Generală a ONU se reunește la New York la finalul acestei săptămâni.

Informațiile că Rusia și-ar putea intensifica războiul hibrid dus împotriva UE apar pe fondul extinderii atacurilor aeriene dintre Rusia și Ucraina. În primele ore ale zilei de duminică, Kievul a lovit Moscova și alte regiuni rusești cu sute de drone și rachete de fabricație occidentală. A fost unul dintre cele mai ample atacuri aeriene de la începutul războiului.

Șefii serviciilor de informații: Rusia ar putea desfășura un atac limitat asupra NATO

Trei șefi ai serviciilor de informații europene și-au expus opiniile cu privire la amenințarea rusă. Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate ceh BIS, a constatat intensificarea incursiunilor cu drone ruse în spațiul aerian al NATO. El susține că Rusia ar putea plănui o invazie militară la scară limitată asupra teritoriului NATO.

„Este posibil. Ar putea implica o incursiune limitată, provocări de tip «steag fals» sau o campanie masivă de influențare”, a afirmat el într-un interviu rar acordat la sediul agenției din Praga.

El a precizat că acest scenariu s-ar putea materializa în câteva „luni, nu ani”.  Totuși, a specificat că „mulți oameni fac tot posibilul pentru a se asigura că acest lucru nu se întâmplă”.

Țările baltice ar putea fi primele state membre NATO atacate de Rusia

Oficialii din cele trei state baltice care se învecinează cu Rusia au adoptat o atitudine mai prudentă față de perspectiva unei invazii. Ei au invocat resursele limitate ale Moscovei din cauza războiului din Ucraina, avertizând că escaladarea  ar putea servi intereselor Kremlinului.  În ultimele luni, dronele de fabricație occidentală lansate de Ucraina au distrus o mare parte din infrastructura petrolieră a Rusiei, vizând rafinării și alte instalații.

„Nu observăm indicii ale unui atac iminent”, a declarat Normunds Mežviets, directorul general al VDD (serviciul de securitate al statului leton), într-un interviu la sediul agenției din Riga. El a recunoscut existența unor semne că Moscova face pregătiri pentru acțiuni mai decisive în Europa. Însă, a menționat că nu este clar dacă aceste planuri fac parte pur și simplu dintr-o strategie de destabilizare.

„Este neclar dacă au planuri directe și concrete sau dacă ceea ce fac este doar în contextul eforturilor lor de a răspândi panică și incertitudine în societatea occidentală”, a spus el.

Politicienii din statele baltice, care ani la rând au criticat Europa Occidentală pentru atitudinea sa indulgentă față de Rusia, se află acum în situația neobișnuită de a le cere unor lideri occidentali să își tempereze discursul public. Se tem că discuțiile despre o așa-zisă „invazie iminentă” le-ar putea dăuna propriilor societăți și economii.

Un oficial din Estonia face apel la calm

Sâmbătă, secretarul general al Ministerului de Externe al Estoniei, Jonatan Vseviov, a criticat „panica răspândită pe rețelele de socializare” din ultimele zile legată de un posibil atac rusesc.

„Dacă există motive de teamă privind un atac, fiți siguri: vom clarifica acest lucru. Până atunci, păstrați-vă calmul, continuați-vă activitatea și susțineți Ucraina”, a scris el pe platforma X.

Mežviets a afirmat că, per ansamblu, este un lucru bun faptul că Europa de Vest a conștientizat amenințarea reprezentată de Rusia. „Înainte de 2022, ne avertizam constant partenerii din Europa de Vest cu privire la amenințarea rusă, însă, de cele mai multe ori, vocile noastre nu erau ascultate. În 2022, abordarea partenerilor noștri s-a schimbat. Aceștia au recunoscut că, în cele din urmă, statele baltice și Polonia au avut dreptate”, a spus el.

Est-europenii n-au încredere în Rusia. Înainte de invazia rusă din februarie 2022, Putin a negat că va ataca Ucraina

Nici Mežviets, nici Koudelka nu au dorit să discute despre informațiile specifice care ar fi putut fi obținute cu privire la presupusele planuri ale Rusiei pentru lunile următoare. Nici nu au comentat dacă vizita surpriză efectuată luna trecută la Moscova de către directorul CIA, John Ratcliffe – care a făcut o escală și la Riga – a avut ca scop de a avertiza Kremlinul cu privire la pericolele lansării unui atac asupra NATO.

După acea vizită, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins zvonurile privind un atac rusesc asupra NATO. „Acest lucru nu are nicio legătură cu realitatea și nici cu intențiile Federației Ruse”, a declarat el.

Cu toate acestea, mulți europeni au în minte perioada premergătoare invaziei la scară largă a Ucrainei din 2022. Oficialii din SUA, atunci sub administrația democrată a președintelui Joe Biden, au avertizat în repetate rânduri că Rusia se pregătește de invazie a Ucrainei. Kremlinul negase constant acest lucru.

Pe măsură ce războiul de amploare declanșat ulterior se apropie de a cincea iarnă,  eforturile conduse de SUA pentru a aduce pacea în Ucraina nu dau semne de succes. Administrația președintelui republican  Donald Trump intenționează să retragă trupele din Europa după ce s-a plâns că puterile europene nu l-au sprijinit în războiul dus împotriva Iranului.

Sursa Foto: Shutterstock