Africa, miză uriașă pentru Putin. Liderul de la Kremlin vrea să blocheze influența Occidentului cu ajutorul a 48 de state africane

Cel de-al treilea summit Rusia-Africa a avut loc la Moscova, în perioada 28-29 octombrie. Au participat delegații din 48 din cele 54 de țări ale continentului african. Douăzeci de state au fost reprezentate de oficiali de nivel înalt, potrivit The Insider. Sesiunile au fost co-prezidate de Putin și președintele burundez Évariste Ndayishimiye, cel care conduce în prezent Uniunea Africană.

În urma summitului, părțile au adoptat trei documente principale.

• Declarația finală a summitului
• O declarație privind cooperarea în utilizarea civilă a inteligenței artificiale.
• Planul de acțiune al forumului de parteneriat Rusia-Africa, pentru perioada 2027-2029.

În plus, peste 60 de acorduri oficiale au fost semnate la summit și la forumul economic și umanitar paralel, a anunțat consilierul prezidențial rus Anton Kobyakov.

Noi acuzații ale lui Putin la adresa Occidentului

Rusia și statele africane prezente au convenit să se opună blocării și confiscării activelor suverane. S-au angajat să reziste presiunilor politice și economice externe.

Părțile intenționează să își coordoneze pozițiile în ceea ce privește sancțiunile împotriva țărilor africane.

Participanții la summit au convenit, de asemenea, să contracareze încercările de „rescriere și falsificare a istoriei”. Acestea și alte prevederi sunt incluse în declarația finală, care are nu mai puțin de 101 puncte.

• O altă arie va fi evaluarea pagubelor „cauzate statelor africane în perioada colonială”.
• Oamenii de știință ruși dezvoltă deja o metodologie pentru o astfel de evaluare, împreună cu colegii africani.
• Rezultatele preliminare ar trebui prezentate în 2027, iar un laborator special de cercetare este așteptat să se deschidă în Uganda în noiembrie 2026.

În discursul său din 28 octombrie, Vladimir Putin a acuzat țările occidentale că încearcă să mențină dependența economică a Africii și să îi impună noi obligații de îndatorare. Președintele rus a susținut că Moscova este pregătită să transfere tehnologie și să încurajeze producția pe continent.

Rusia – Africa, comerț de 27 de miliarde dolari în 2025

Compania rusă Rusal și compania de stat Ghana Integrated Aluminium Development Corporation au convenit să creeze două societăți mixte în Ghana.

Companiile intenționează să dezvolte zăcământul Nyinahini, cu o producție anuală de până la 5 milioane de tone metrice de bauxită. Vor să construiască și o rafinărie de alumină cu o capacitate de 1,2 milioane de tone metrice pe an.

Reuters notează că firma încearcă să își reducă dependența de furnizorii externi de materii prime, după ce a pierdut o parte din aprovizionarea cu Ucraina și Australia în 2022.

Președintele Ghanei, John Dramani Mahama, a anunțat demararea negocierilor cu Rosatom pentru construirea primei centrale nucleare din țară.

• Potrivit lui Putin, comerțul Rusiei cu țările africane a ajuns la 27 de miliarde de dolari în 2025.
• Din 2023 Moscova a deschis opt noi ambasade pe continent.
• În viitorul apropiat, Botswana, Seychelles și Togo intenționează să deschidă propriile misiuni diplomatice în capitala Rusiei.

Putin a mai declarat că, în primele nouă luni ale anului 2026, Rusia a furnizat țărilor africane 13 milioane de tone de produse agricole. Livrările de îngrășăminte minerale au depășit 2,2 milioane de tone în acest an, comparativ cu 1,5 milioane de tone pentru întregul an trecut.

GRU a mutat deja în Africa, cu 6 zile înainte de summit

Liderul de la Kremlin și-a stabilit obiectivul de a aduce cifra de afaceri comercială la 40 de miliarde de dolari.

Cu toate acestea, în 2025, aceasta a totalizat doar 27 de miliarde de dolari. Conform datelor citate de Chatham House, comerțul Chinei cu țările africane a ajuns la 348 de miliarde de dolari în 2025, iar cel al Uniunii Europene a fost de aproximativ 395 de miliarde de dolari.

În același timp, Rusia continuă să își extindă prezența politică și militară pe continent.

• The Insider a descris modul în care Moscova folosește cooperarea cu guvernele africane pentru a obține acces la resurse naturale și a-și consolida influența în cadrul organizațiilor internaționale.
• Cu șase zile înainte de summitul, The Insider a identificat un ofițer GRU care, în aprilie 2025, s-a infiltrat în reședința diplomatică a Uniunii Africane din Etiopia.
• Acesta s-a dovedit a fi Alexander Dubikov, care lucra sub acoperire ca asistent al atașatului militar rus și este legat de hackerii din grupul Sandworm.

Incidentul a avut loc într-un complex folosit de actualul președinte al Comisiei Uniunii Africane, Mahmoud Ali Youssouf, care a participat și el la summitul de la Moscova.

Rusia este pregătită pentru război cu Europa, dar nu își propune un conflict

La conferința de presă de după summit, Putin a răspuns la întrebări despre relațiile cu Europa.

Comentând convorbirea telefonică din 27 octombrie cu președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre, Putin a declarat că liderii europeni înșiși au inițiat apelul.

• A subliniat că aceștia acționează în calitate națională, nu în numele Uniunii Europene.
• În ciuda criticilor față de omologii săi, Putin a numit conversația pasul corect și a susținut încercările de restabilire a dialogului cu țările europene.

Cu toate acestea, Putin a declarat că Rusia este pregătită pentru război cu Europa, chiar dacă nu își propune unul.

Putin: „Dacă se merge prea departe, nu va exista niciun câștigător”

Putin a criticat declarațiile politicienilor europeni cu privire la necesitatea pregătirii pentru un posibil conflict militar până în 2030. Și-a exprimat încrederea că Rusia nu poate suferi o înfrângere strategică.

„Dacă se merge prea departe, nu va exista niciun câștigător”, a declarat președintele Rusiei. Putin a adăugat că Rusia își amintește lecțiile Primului și celui de-al Doilea Război Mondial și face tot posibilul pentru a împiedica retrăirea acestora.

• Putin a abordat și situația din Marea Baltică, pe care a discutat-o ​​cu liderii Finlandei și Norvegiei. Potrivit acestuia, interlocutorii săi nordici au invocat necesitatea respectării dreptului maritim internațional.
• Putin a susținut poziția lor. Dar a avertizat că o situație similară cu cea care se întâmplă în Golful Persic și Strâmtoarea Hormuz s-ar putea dezvolta în Baltica.

Rusia, a mai declarat Putin, nu dorește o astfel de evoluție, dar este pregătită să răspundă oricărei provocări.