Kaliningrad și retorica amenințătoare a lui Putin. Ce se ascunde, de fapt, în spatele declarațiilor făcute de liderul de la Kremlin

La sfârșitul lunii septembrie, Ministerul rus de Externe a trimis o notă diplomatică Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Rusia a amenințat că va folosi arme nucleare împotriva NATO dacă Alianța încearcă să „izoleze” exclava Kaliningrad de restul Rusiei. Moscova a apăsat „pedala de accelerație” în urma mai multor exerciții militare desfășurate de-a lungul granițelor regiunii.

La începutul lunii octombrie, Vladimir Putin a reiterat aceeași amenințare. A etichetat armele nucleare ca fiind „avantajul competitiv” al Rusiei împotriva unui „inamic… de două ori mai mare”.

VIDEO Ion Cristoiu: Guvernul Luca Niculescu lucrează. Lucrează la imaginea sa de Guvern care lucrează!

10:18

NEWS ALERT UDMR este prima „victimă” dacă proiectul AUR de modificare a legii electorale ajunge act normativ. Formațiunea maghiară riscă să nu atingă pragul de intrare în Parlament

10:18

Declarația a fost făcută la o reuniune a Clubului de Discuții Valdai, pro-Kremlin, se arată într-o analiză publicată de The Jamestown Foundation.

Rusia a amenințat că va folosi arme nucleare împotriva NATO dacă Alianța încearcă să „izoleze” exclava Kaliningrad de restul Rusiei / Foto – Mediafax

Europa, „adversarul” lui Putin

Putin se referă acum la Europa ca la un „adversar”. Aceasta reflectă evoluția retoricii de-a lungul a 26 de ani de conducere a Kremlinului. Este același om care, la începutul președinției sale, în 2000, a pledat pentru integrarea Rusiei în Europa și chiar a discutat despre aderarea țării sale la NATO.

Chiar și după aproape cinci ani de război împotriva Ucrainei, Putin prezintă Rusia doar ca pe o „victimă” a atacurilor externe.

Pe 1 octombrie, Putin a declarat: „Nu avem nicio intenție să atacăm pe nimeni – nici în 2029, nici în 2030, nici în 2050. Cu toate acestea, dacă ne vom confrunta cu o agresiune, vom fi forțați să răspundem. Cetățenii țărilor europene trebuie să înțeleagă clar acest lucru”.

Ca răspuns la aceste declarații rusești, Mark Rutte – secretarul general al NATO – a subliniat că Alianța este pur defensivă și a cerut Kremlinului să înceteze amenințările nucleare.

Putin: „Cu toate acestea, dacă ne vom confrunta cu o agresiune, vom fi forțați să răspundem” / Foto – Mediafax

O acțiune militară a NATO împotriva Kaliningradului?

O acțiune militară a NATO împotriva Kaliningradului este extrem de improbabilă, se arată în analiză.

Astfel de măsuri ar fi probabil posibile doar ca o măsură de represalii dacă Putin și președintele belarus Alexandr Lukașenka ar ocupa Coridorul Suwałki, cei aproximativ 65 de kilometri care separă Kaliningradul de Belarus de-a lungul graniței dintre Polonia și Lituania.

• Controlul rusesc asupra Coridorului Suwałki ar oferi Kremlinului acces terestru direct la Kaliningrad prin Belarus.
• Ar întrerupe legătura terestră dintre cele trei state baltice și restul Uniunii Europene prin Polonia.
• Unii observatori consideră că acesta este motivul pentru care există exerciții militare ruso-belaruse regulate în Kaliningrad.

Retorica amenințătoare a lui Putin ar putea proveni din teama că sentimentul din Kaliningrad s-ar putea schimba împotriva Kremlinului.

În ciuda reprimării protestelor antirăzboi din Rusia, astfel de proteste persistă în Kaliningrad, inclusiv un act de autoimolare – autoincendiere – în februarie 2025.

Mark Rutte – secretarul general al NATO / Foto – Mediafax

Kaliningrad, punct de sprijin militar anti-european pentru Rusia

În anii `90, regiunea Kaliningrad era probabil regiunea cea mai europenizată a Federației Ruse.

Exclava are granițe doar cu țările UE, Polonia și Lituania. Un număr disproporționat de locuitori dețin „pașapoarte internaționale” rusești, un document necesar rușilor pentru a călători în străinătate.

• Locuitorii din Kaliningrad călătoreau frecvent în țările vecine.
• Astfel de călătorii – fie pentru cumpărături, muncă, studii sau turism – au promovat o viziune asupra lumii mai pro-europeană.

În 2001, Rusia a interzis partidele politice regionale, impunându-le să aibă o organizație la nivel național.

• Acest lucru a afectat în mod deosebit regiunea Kaliningrad, cu caracterul său regional distinct.
• Un segment al populației și-a pierdut posibilitatea de exprimare politică.
• Reprezentanții partidelor „federale” centrate pe Moscova au privit regionalismul critic.

În loc să încurajeze integrarea regiunii cu Europa, Moscova a început să o transforme treptat într-un punct de sprijin militar anti-european. În 2018, Rusia a desfășurat sisteme de rachete Iskander-M cu capacitate nucleară în exclava Kaliningrad.

În 2018, Rusia a desfășurat sisteme de rachete Iskander-M cu capacitate nucleară în exclava Kaliningrad / Foto – Mediafax

Militarizarea orașului Kaliningrad, ironie istorică

NATO, în schimb, nu desfășoară arme nucleare sau sisteme de rachete de atac cu capacitate nucleară în Lituania sau Polonia, se precizează în analiză.

Militarizarea orașului Kaliningrad prezintă o ironie istorică. În 1945, Uniunea Sovietică a anexat Königsberg din Germania. A justificat mutarea ca fiind necesară pentru „eliminarea unei fortărețe a militarismului”.

• Moscova a transformat regiunea într-un bastion militarist.
• Uniunea Sovietică a mutat sediul Flotei Baltice și vasta sa infrastructură militară la Kaliningrad.
• Mai mult, în timpul erei Putin, militarizarea regiunii s-a intensificat.

Universitatea din Kaliningrad – în ciuda faptului că acum poartă numele filosofului Immanuel Kant, un teoretician al „păcii perpetue” – a devenit un instrument al războiului informațional împotriva statelor baltice.

Mulți locuitori ai orașului Kaliningrad cu înclinații pro-europene sunt nemulțumiți de ostilitatea față de Europa impusă de Moscova. Majoritatea locuitorilor din Kaliningrad sunt descendenți ai unor oameni care au sosit după 1945.

De-a lungul mai multor generații, au ajuns să considere acest pământ ca fiind al lor. În zonă s-a conturat o identitate regională distinctă, care accentuează specificitățile culturale locale și le diferențiază de identitatea „integral rusă”.

Situația economică a orașului Kaliningrad se deteriorează

Situația economică a orașului Kaliningrad, la fel ca și în restul Rusiei, se deteriorează.

• Kremlinul susține că această recesiune economică provine din interferența europeană cu aprovizionarea din Rusia continentală.
• Sancțiunile UE au afectat tranzitul unor categorii de mărfuri între Belarus și Kaliningrad.
• Lituania continuă să permită tranzitul feroviar.

Capacitatea tot mai mică a Rusiei de a menține condițiile decente de viață în exclava Kaliningrad se datorează în principal faptului că economia civilă a Rusiei a încetat să funcționeze normal pe fondul militarizării rapide.

Încercarea lui Putin de a prezenta Ucraina și Europa – mai degrabă decât Kremlinul – drept sursa problemelor Rusiei continuă prin declarațiile referitoare la Kaliningrad.

Foto main Vladimir Putin – Profimedia Images