Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol
Așa cum era de așteptat, președintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiționată și imediată a aliaților europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o „distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susținerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea președintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.
Evident că aliații europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creștere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Țara Galilor („The Defence Investment Pledge”). Președintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA și, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menționat). În consecință, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidențială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.
Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiție impus de președintele american în acest cadru, însă, cel puțin din declarațiile sale ulterioare, a rezultat că A OBȚINUT ceea ce dorea de la aliați. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliații să se gândească la o nouă țintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliații europeni. Momentul periculos fusese însă depășit, președintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă „o mașinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.
Și mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declarația finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles, care include deciziile adoptate și direcțiile politice și militare pentru dezvoltarea și activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianței cu cele de la Varșovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale acestui summit.
Abordarea „360 de GRADE” a problemelor de securitate rămâne constantă
NATO reconfirmă solidaritatea trans-atlantică și unitatea aliată, „mai puternice ca niciodată”, în ceea ce privește îndeplinirea responsabilităților fundamentale pentru apărarea populației și teritoriilor aliate împotriva oricărei agresiuni, din orice direcție ar veni acestea. Mediul internațional de securitate se dovedește a fi din ce în ce mai complex, impredictibil și provocator, cu amenințări hibride pe un spectru larg, cu propagandă falsă și dezinformări „răuvoitoare”. Alianța este decisă să se adapteze permanent, prin adoptarea celor mai adecvate măsuri colective pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare, printr-o partajare echitabilă a responsabilităților și sarcinilor.
Evaluările privind comportamentul strategic al Rusiei sunt extrem de clare. Rusia este agresivă, folosește forța militară și încalcă normele sistemului internațional și european de securitate pentru atingerea obiectivelor sale de politică externă, contestă arhitectura europeană și globală de securitate, dezvoltă acțiuni coordonate de natură a modifica ordinea internațională, pentru a submina securitatea spațiului euro-atlantic și unitatea Alianței. În paralel, Rusia destabilizează estul Ucrainei, desfășoară acțiuni intense de militarizare a Kaliningradului și Mării Negre, precum și acțiuni provocatoare la frontierele teritoriilor NATO sau chiar violări repetate a spațiului aerian aliat. Răspunsul aliat adresat Rusiei nu va urmări în niciun caz amenințarea acesteia („NATO nu caută confruntarea”), ci va încorpora măsurile de adaptare la noile realități politice și militare induse de Moscova:
– suspendarea tuturor activităților de cooperare militară sau civilă dintre NATO și Rusia;
– manifestarea deschiderii pentru dialog politic pentru creșterea transparenței reciproce („dialog periodic, concentrat și substanțial cu o Rusie dispusă să se angajeze pe bază de reciprocitate”), inclusiv pentru evitarea oricăror interpretări eronate cu efecte de escaladare neintenționată sau accidentală a unor confruntări.
– declararea sprijinului pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și a R. Moldova;
– consolidarea unei prezențe avansate în partea de est a NATO.
NATO a lansat către Rusia un apel direct ca aceasta să-și retragă forțele staționate ilegal în Ucraina, Georgia și R. Moldova. De asemenea, se face apel la Rusia pentru stoparea oricărui sprijin sau intervenții de natură politică, financiară și militară pentru grupurile separatiste din Donbas, respectiv pentru implementarea Acordurilor de la Minsk.
În ceea ce privește relația de ansamblu cu Rusia, a rezultat că NATO nu va face niciun compromis care să afecteze principiile Alianței sau securitatea Europei și Americii de Nord. Relaxarea și normalizarea relațiilor se va face numai dacă Rusia va dovedi clar că a înțeles să se comporte în spiritul dreptului internațional, cu respectarea angajamentelor asumate internațional.
Consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare colectivă
Declarația finală consemnează decizia aliată de continuare a consolidării posturii de apărare și descurajare în conformitate cu deciziile asumate la Summit-urile din Țara Galilor (2014) și Varșovia (2016). Nivelul de ambiție stabilit este ca NATO să dețină o varietate largă de capabilități necesare pentru a fi în măsură „să răspundă tuturor amenințărilor, indiferent de unde apar, eventual din direcții multiple și în mai multe regiuni”. Alianța va acorda o atenție specială:
– asigurării unui proces decizional rapid care să permită o reacție politică și militară adecvată a Alianței;
– reformării și optimizării domeniului informațiilor (intelligence), cunoașterii strategice și planificării anticipative;
– creșterii nivelului de reacție, ridicării nivelului de operativitate a forțelor și perfecționării capacității de reîntărire strategică a forțelor pe parcursul operațiilor, fiind acordată o importanță mare operațiilor întrunite;
– dezvoltării unui „spectru întreg de capabilități și forțe”, care să fie antrenate, pregătite, interoperabile și ușor dislocabile;
– exersării constante a capacității NATO de a opera liber și de a întări rapid cu forțe orice aliat, fără să accepte vreo constrângere din partea oricărui adversar potențial în ceea ce privește libertatea de mișcare a forțelor aliate pe dimensiunile terestră, aeriană sau maritimă, în orice parte a teritoriilor Alianței.
Totodată, este reafirmat faptul că NATO continuă să rămână o „Alianță nucleară”, iar forțele strategice ale Alianței, cu precădere cele ale SUA, rămân pe mai departe „garanția supremă a securității aliaților”. Postura de descurajare pe dimensiunea nucleară se va baza, de asemenea, pe armamentul nuclear al SUA dislocat în Europa. Completarea rolului armelor nucleare va fi realizată și de capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO BMD). Această capabilitate va fi asigurată de contribuții naționale voluntare, în special de mijloacele Abordării Adaptive în Etape a Sistemului SUA de Apărare Antirachetă din România, Turcia, Spania și Polonia.
În plan militar au fost luate decizii importante pentru Alianță, inclusiv din perspectiva România, având în vedere gradul de expunere la amenințări externe cu caracter militar, ca stat aliat poziționat pe flancul de est al Alianței.
A fost decisă lansarea „Inițiativei NATO pentru creșterea nivelului de operativitate și răspuns”, pentru asigurarea de către aliați a unor forțe cu nivel înalt de operativitate, care să fie puse la dispoziția Alianței pentru diferite operații militare. Aliații vor trebui să pună adițional la dispoziția NATO, în 30 de zile sau în termen mai scurt, 30 de unități navale combatante majore, 30 de batalioane de manevră grele sau medii și 30 de escadrile aeriene de lovire (formulă care va fi cunoscută de acum sub eticheta de „Cei Patru 30„).
Au fost adoptate decizii importante privind creșterea mobilității militare în teritoriile Alianței, în special în Europa, pentru a fi micșorați timpii de reacție, de dislocare a forțelor și de intrare cât mai rapidă în operații a forțelor și mijloacelor NATO dislocate în acest scop:
– a fost adoptat „Planul pentru pregătirea ariei de responsabilitate a SACEUR” , pentru a cărui implementare Alianța solicită statelor membre (deci și României) „prioritate maximă” la nivel național. Cerințele se referă la amendarea legislației și procedurilor naționale specifice de trecere a frontierelor, la realizarea infrastructurilor critice necesare, la modernizarea căilor și mijloacelor de transport, sau creșterii mobilității aeriene trans-frontaliere.
– termenul stabilit pentru îmbunătățirea mobilității militare terestre, navale și aeriene este anul 2024, fiind recomandată statelor membre o abordare la nivel guvernamental, pentru dezvoltarea cooperării agențiilor civile și militare cu responsabilități în domeniu;
– până la sfârșitul anului 2018 vor fi identificate rutele principale și alternative necesare transporturilor militare aliate;
– până la sfârșitul anului 2019 va fi realizată o rețea specială NATO care va include punctele naționale unice de contact în vederea optimizării procesului de coordonare privind trecerea frontierelor și realizarea transporturilor pe teritoriile statelor membre.
Adaptarea Structurii de comandă a NATO
Pentru îmbunătățirea mobilității și conducerii forțelor în operațiile militare, precum și pentru gestionarea eficientă a oricărei amenințări de securitate indiferent de direcția din care se produce, Alianța a decis adaptarea și întărirea Structurii de comandă a NATO. Astfel, au fost adoptate deciziile de constituire a următoarelor comandamente:
– Comandamentul Forțelor Întrunite, dislocat la Norfolk (SUA), care avea ca misiune principală apărarea liniilor de comunicație trans-atlantică;
– Comandamentul Întrunit pentru Sprijin, dislocat la Ulm (Germania), cu misiuni specifice pentru asigurarea libertății de mișcare a forțelor în și dinspre Europa, respectiv pentru susținerea logistică cu materiale militare necesare operațiilor Alianței.
Prezența avansată adaptată în regiunea Mării Negre. Contribuțiile României.
Declarația finală subliniază că dezvoltarea prezenței avansate adaptate în regiunea Mării Negre este un proces care se dezvoltă în conformitate cu planurile stabilite anterior. În România a fost constituită brigada multinațională care oferă un cadru pentru instruirea forțelor terestre ale aliaților. Brigada este în curs de operaționalizare, cu obiectivul de a contribui la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței pe această direcție. A fost admis faptul că, deși au fost implementate măsuri de natură a creșterii prezenței aeriene și maritime a NATO în Marea Neagră, vor fi necesare „eforturi suplimentare” din partea NATO. Având în vedere interesul special al NATO pentru contribuțiile aliate la sistemul de comandă și control din cadrul Structurii de forțe, NATO „a luat notă de oferta României de a dezvolta pe teritoriul său o capacitate de comandă și control la nivel corp de armată”.
Spațiul cibernetic
NATO va continua măsurile de reziliență pentru a răspunde amenințărilor din spațiul cibernetic, generate deopotrivă de actori statali și non-statali. S-a decis continuarea sprijinului pentru consolidarea apărării cibernetice la nivelul statelor membre, prin implementarea în totalitate a Angajamentului politic privind consolidarea eforturilor naționale în domeniul apărării cibernetice („Cyber Defence Pledge„). De asemenea, a fost luată decizia de constituire a „Centrului pentru operații cibernetice” în Belgia, pentru a se asigura coordonarea aliată a acțiunilor din acest domeniu, inclusiv pe dimensiunea operațională în spațiul cibernetic.
Alianța este decisă să continue lupta împotriva terorismului
NATO va rămâne angajată în susținerea eforturilor națiunilor aliate pentru asigurarea securității și rezilienței acestora (responsabilități ce revin exclusiv națiunilor), prin asigurarea cooperării inter-aliate, inclusiv cu derularea de acțiuni de sprijin cu analiză de informații, acțiuni de pregătire și de reacție, respectiv pentru dezvoltarea de capabilități, operații și parteneriate pentru prevenirea și combaterea terorismului. Abordarea luptei anti-terorism va fi parte integrantă a „abordării omnidirecționale a Alianței” pe linie de apărare și proiectare a stabilității. S-a decis implementarea Planului de Acțiuni în domeniu adoptat la summit-ul NATO din 2017 și actualizarea acestuia către sfârșitul acestui an, astfel încât să poată fi perfecționate capabilitățile necesare combaterii terorismului. Vor fi întreprinse măsuri pe linia interzicerii folosirii de către grupările teroriste a tehnologiilor avansate chimice, bacteriologice, radiologice și nucleare (CBRN) sau de altă natură.
- General-maior (r) Cristian Eremia este manager al Programului Mediul Internațional de Securitate din cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară (ISPAIM)