Trump impune taxe de până la 100% pentru dronele importate în SUA. Gigantul chinez DJI, principala țintă. De când se aplică

Donald Trump va impune taxe vamale de până la 100% pentru dronele importate în SUA. Măsura urmărește reducerea dependenței de China și lovește o piață dominată de DJI, companie care controlează peste două treimi din vânzările globale de drone.

Președintele Trump deschide un nou front în confruntarea comercială și tehnologică dintre Statele Unite și China. Printr-o proclamație anunțată pe 13 august, liderul de la Casa Albă introduce taxe vamale de până la 100% pentru anumite drone și componente importate în SUA, relatează The Straits Times.

Majoritatea noilor tarife vor intra în vigoare pe 3 septembrie 2026, iar administrația americană justifică intervenția prin motive de securitate națională și prin necesitatea dezvoltării unei industrii interne capabile să reducă dependența Statelor Unite de furnizorii străini.

Cele mai afectate vor fi anumite sisteme aeriene fără pilot, cunoscute sub abrevierea UAS, cu o greutate la decolare de peste 25 de kilograme și dotate cu echipamente considerate relevante pentru securitatea națională, precum camere termice sau stații de andocare. Pentru acestea, tariful vamal poate ajunge la 100%.

Dronele de dimensiuni mai mici vor fi supuse unui tarif de 25%.

Măsura poate avea implicații importante pentru piața americană, în condițiile în care industria mondială a dronelor este dominată de producătorii chinezi, iar DJI deține, potrivit mai multor estimări, peste două treimi din piața globală.

„Tarifele vizează în realitate dronele industriale și comerciale și, într-o măsură mai mică, dronele mai mici utilizate de amatori”, a declarat Clayton Swope, cercetător principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, pentru AFP.

De ce consideră Washingtonul dronele străine un risc pentru securitatea SUA

Administrația Trump susține că taxele nu reprezintă doar o măsură comercială, ci fac parte dintr-o strategie mai amplă pentru protejarea securității naționale.

Casa Albă argumentează că tarifele vor încuraja dezvoltarea producției americane de drone și componente și vor reduce dependența de lanțurile de aprovizionare din străinătate, în special cele legate de China.

Temerile Washingtonului sunt alimentate de caracterul de „dublă utilizare” al acestor aparate. Aceeași tehnologie poate fi folosită pentru agricultură, filmări, inspecții industriale sau activități de agrement, dar poate fi adaptată și pentru supraveghere ori operațiuni militare.

Comisia Federală pentru Comunicații din SUA (FCC) avertiza în decembrie 2025 că dezvoltarea unei producții interne ar putea reduce riscurile reprezentate de atacurile cu drone, supravegherea neautorizată, furtul informațiilor sensibile și alte amenințări la adresa securității naționale.

Potrivit instituției, dronele „au, prin natura lor, o dublă utilizare: sunt atât platforme comerciale, cât și potențiali senzori și arme militare sau paramilitare”.

FCC avertiza, de asemenea, că producția străină de drone și componente „ar putea permite supravegherea persistentă, exfiltrarea datelor și operațiuni distructive pe teritoriul SUA”.

Războiul din Ucraina a schimbat radical percepția asupra importanței acestor aparate. Drone comerciale relativ ieftine, inclusiv modele concepute inițial pentru filmări sau agrement, au fost adaptate pe scară largă pentru recunoaștere și atacuri pe câmpul de luptă.

Experiența războiului a transformat astfel capacitatea unei țări de a produce drone și componente esențiale într-o problemă strategică.

„Este esențial ca America să poată produce propriile capacități de drone fără piese sau chiar materii prime din China”, a declarat Joshua Steinman, expert în lanțurile de aprovizionare și fost membru al Consiliului de Securitate Națională al administrației Trump, pentru AFP.

DJI, gigantul chinez care domină piața mondială, în centrul confruntării cu SUA

Noile tarife lovesc o industrie în care compania chineză DJI ocupă o poziție dominantă. Fondată în 2006, DJI a ajuns să controleze peste două treimi din piața mondială a dronelor, potrivit mai multor studii, devenind unul dintre cei mai importanți producători de aparate comerciale și de consum.

Compania se află însă de mai mulți ani sub presiunea autorităților americane. Oficialii de la Washington au acuzat DJI că furnizează produse utilizate pentru supravegherea minorităților etnice din China, în special a uigurilor.

Din 2022, compania figurează pe o listă americană a firmelor chineze despre care autoritățile SUA susțin că au legături cu armata Chinei, ceea ce a atras restricții privind accesul la anumite tehnologii americane.

DJI a contestat această clasificare în 2024 și a susținut că nu este deținută și nici controlată de armata chineză.

Decizia administrației Trump vine într-un moment în care confruntarea economică dintre Washington și Beijing se extinde către tot mai multe tehnologii considerate strategice.

China a anunțat, la rândul său, restricții privind exporturile de drone către Statele Unite și a introdus șase companii pe lista neagră, ca răspuns la sancțiunile comerciale americane adoptate pe fondul preocupărilor privind securitatea națională și munca forțată. Măsura Beijingului a venit la câteva zile după ce Statele Unite au impus noi tarife Chinei și altor 59 de țări.

Washingtonul și-a extins restricțiile și către alte tehnologii emergente. La sfârșitul lunii iulie 2026, guvernul american a adăugat roboții umanoizi și roboții patrupezi pe o listă de produse și companii vizate de interdicții la import, invocând riscuri critice pentru securitatea națională.

Și această industrie este dominată în mare măsură de producătorii chinezi.