Trump notifică oficial Congresul: SUA intră din nou în război cu Iranul. Armata americană, pregătită pentru noi atacuri asupra Teheranului
Președintele Donald Trump a informat oficial Congresul că Statele Unite au reluat operațiunile militare împotriva Iranului. Casa Albă susține că începe un nou termen legal de 60 de zile pentru desfășurarea războiului fără o nouă autorizare din partea legislativului.
Donald Trump a notificat oficial Congresul că armata americană a reluat operațiunile militare împotriva Iranului, o decizie care marchează o nouă etapă a conflictului dintre Washington și Teheran. Documentul, datat 10 iulie și obținut de Politico, este folosit de administrația americană pentru a justifica continuarea intervenției militare în baza prevederilor War Powers Resolution, legea care reglementează utilizarea forței armate fără aprobarea prealabilă a Congresului.
US President Donald Trump awards the Medal of Honor to three US Army Soldiers: Master Sergeant Roderick Edmonds (posthumous), Staff Sergeant Michael Ollis (posthumous) and retired command Sergeant Major Terry Richardson in the East Room of the White House in Washington on March 2, 2026. Photo by Yuri Gripas/ABACAPRESS.COM
În scrisoarea transmisă liderilor legislativului, Trump afirmă că atacurile lansate pe 7 iulie au avut drept scop protejarea cetățenilor americani și a intereselor Statelor Unite, atât pe teritoriul național, cât și în afara acestuia.
Documentul nu reprezintă o declarație oficială de război adoptată de Congres, însă Casa Albă susține că notificarea activează un nou termen de 60 de zile în care președintele poate continua operațiunile militare fără o autorizare suplimentară. Interpretarea este însă contestată de numeroși congresmeni și de opozanții războiului, care consideră că administrația forțează limitele constituționale ale puterii executive.
Trump avertizează că SUA sunt pregătite pentru noi lovituri
În notificarea trimisă Congresului, Donald Trump transmite că armata americană rămâne pregătită să lanseze noi atacuri dacă amenințările la adresa Statelor Unite, a aliaților sau a partenerilor săi vor continua.
Miza principală a confruntării este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate. Înainte de escaladarea conflictului, aproximativ 20% din comerțul global cu petrol și GNL tranzita această zonă strategică.
Armistițiul convenit în luna iunie trebuia să permită reluarea circulației comerciale, însă Washingtonul și Teheranul au interpretat diferit prevederile acordului privind controlul traficului naval.
În acest context, Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor reinstaura blocada asupra navelor iraniene și vor prelua responsabilitatea securității în Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Casa Albă a avansat inclusiv ideea ca navele comerciale să plătească echivalentul a 20% din valoarea încărcăturii pentru tranzit și protecție, propunere criticată de experți, care susțin că aceasta ar încălca principiile dreptului internațional privind libertatea navigației.
Peste 300 de ținte iraniene, lovite în numai trei nopți
Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM) a anunțat că forțele americane au atacat peste 300 de obiective militare din Iran în ultimele trei nopți.
Potrivit armatei americane, operațiunile au vizat baze militare, sisteme de apărare de coastă, instalații pentru rachete și drone, precum și alte capacități considerate esențiale pentru atacurile Iranului asupra navelor comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz.
Video: X/@CENTCOM
Noua ofensivă a fost declanșată după ce Donald Trump a declarat încheiat armistițiul cu Iranul. Încetarea focului s-a dovedit însă extrem de fragilă, cele două state acuzându-se reciproc de încălcarea acordului și de atacuri asupra infrastructurii militare și maritime.
Situația este cu atât mai controversată cu cât, la începutul lunii mai, aceeași administrație notificase Congresul că ostilitățile începute pe 28 februarie se încheiaseră. Casa Albă susținuse atunci că armistițiul suspenda termenul prevăzut de War Powers Resolution, deși forțele americane au rămas desfășurate în regiune, iar Marina SUA și-a continuat operațiunile.
Criticii administrației susțin că legea nu permite întreruperea și reluarea repetată a termenului legal prin simpla declarare a unor armistiții temporare, în condițiile în care operațiunile militare și blocadele navale nu au încetat niciodată în totalitate.
Congresul încearcă să limiteze puterile militare ale președintelui
În luna iunie, Senatul SUA a adoptat, cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă, o rezoluție prin care solicita încetarea operațiunilor militare împotriva Iranului care nu sunt autorizate de Congres. Patru senatori republicani, între care Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy s-au alăturat democraților și au votat în favoarea documentului.
Anterior, Camera Reprezentanților aprobase o rezoluție similară cu 215 voturi la 208.
Totuși, cele două rezoluții au caracter politic și nu îl obligă juridic pe președinte să înceteze operațiunile militare. O eventuală lege care ar limita explicit atribuțiile comandantului suprem ar putea fi blocată prin veto prezidențial, iar Congresul ar avea nevoie de o majoritate de două treimi în ambele camere pentru a anula decizia Casei Albe, un scenariu considerat puțin probabil în actualul context politic.