UE pregătește schimbări majore pentru anumite state: dreptul de veto, „arma principală” folosită intens de Viktor Orban, ar putea fi suspendat
Uniunea Europeană analizează posibilitatea suspendării temporare a dreptului de veto pentru viitoarele state membre, într-o încercare de a accelera extinderea blocului comunitar și de a evita noi blocaje politice precum cele provocate de Ungaria în ultimii ani.
Bruxellesul caută soluții pentru una dintre cele mai sensibile provocări ale următorului deceniu: extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina fără riscul paralizării deciziilor interne, pe modelul folosit intens de fostul premier maghiar, Viktor Orban.
05 January 2026, Hungary, Budapest: Hungarian Prime Minister Viktor Orban speaks at his annual press conference in Budapest, Hungary Photo: Marton Monus/-/dpa
Potrivit unor planuri analizate de Comisia Europeană, noile state membre ar putea intra în UE fără dreptul imediat de a bloca prin veto anumite decizii majore, inclusiv în politica externă sau fiscalitate. Măsura ar urma să fie temporară și ar putea fi aplicată pentru câțiva ani după aderare.
Ideea este discutată în special în contextul aderării Muntenegrului, considerat cel mai avansat candidat pentru a deveni următorul stat membru al Uniunii Europene până în 2028.
Surse europene citate de presa britanică spun că experiența recentă cu Ungaria și veto-urile repetate ale guvernului condus de Viktor Orbán au accelerat dezbaterea privind introducerea unor mecanisme de protecție pentru blocul comunitar.
Ucraina, tratată ca un „caz aparte”
În paralel, Germania propune formule alternative pentru apropierea mai rapidă a statelor candidate de structurile europene. Cancelarul Friedrich Merz a cerut recent liderilor UE să găsească „soluţii inovatoare” pentru accelerarea extinderii și a propus inclusiv un statut de „membru asociat” pentru Ucraina. Acest model ar permite Kievului să participe la reuniunile și instituțiile europene fără drept de vot deplin.
Președintele Volodimir Zelenski a respins însă ideea unei integrări parțiale.
„Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie, de asemenea, complet deplin şi egal”, a transmis liderul ucrainean.
Extinderea UE a revenit în prim-plan după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar Bruxellesul încearcă acum să accelereze procesul într-un context geopolitic tensionat. Totuși, oficialii europeni se tem că o Uniune cu peste 35 de state membre ar putea deveni greu de gestionat fără reforme instituționale majore.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a avertizat recent că actualul sistem nu mai poate funcționa într-o Uniune atât de extinsă.
„O uniune cu 33, 34 sau 35 de state membre nu poate pur şi simplu să continue să funcţioneze conform aceleiaşi abordări”, a declarat acesta.