Uniunea Europeană pune o primă frână GAZELOR DE ȘIST: cum vor avea țăranii din Pungești un cuvânt de spus asupra proiectului Chevron

Publicat: 18/10/2013, 11:54
Actualizat: 07/05/2019, 07:47

Cu o săptămână înainte de „răscoala din Pungești”, Vaslui, împotriva americanilor de la Chevron, Parlamentul European a votat un raport care, dacă ar fi adoptat și de Consiliu, ar stabili primele reguli la nivel european pentru explorare și extracție prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor neconvenționale, între care gazele și petrolul de șist.

Mai exact, legislativul european a adoptat o propunere legislativă care ar modifica Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) în vigoare, impunând studii de impact pentru toate proiectele care presupun fracturare hidraulică. Alte prevederi se referă la consultarea populației europene în cazul acestor proiecte, publicarea anumitor informații despre ele de către companiile dezvoltatoare și încearcă propunerea unor măsuri pentru a preveni conflictele de interese în acest domeniu. Concret, o companie precum Chevron nu va putea derula proiecte de explorare și exploatare a gazelor de șist fără să vină mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului și fără să consulte populația din Pungești.

„Practic, ceea ce s-a votat în Parlamentul European a fost modificarea unei Directive a UE cu scopul de a introduce proiectele de exploatare a gazelor de șist pe lista proiectelor care vor necesita studii de impact din punct de vedere al efectelor asupra mediului înconjurător. Parlamentul a votat că aceste studii vor trebui efectute a priori, precum și caracterul de obligativitate al lor”, a explicat pentru gândul Doru Franțescu, policy director al VoteWatch.eu, organizație care se ocupă cu monitorizarea Parlamentului și a Consiliului UE.

332 de eurodeputați au votat pentru raportul redactat de liberala Andrea Zanoni (Italia), în timp ce 311 au votat împotrivă și alți 14 s-au abținut. Aceasta înseamnă că Zanoni a primit un mandat pentru a negocia în primă lectură modificarea Directivei 2011/92/EU în Consiliul de Miniștri și pentru a ajunge la un text comun, care să devină lege europeană.

Votul a avut, în cazul unor delegații, și o puternică influență națională. Spre exemplu, delegația social-democraților polonezi au votat împotriva obligativității studiilor de impact și, deci, împotriva grupului lor politic. De cealaltă parte, membri ai PDL și ai grupului PPE au votat pentru aceste studii și împotriva direcției de vot a grupului lor politic, popularii europeni opunându-se acestei prevederi.

În primul tabel, europarlamentarii români care au votat împotrivă la votul final; în al doilea tabel, cei care au votat pentru raport și împotriva propriului grup politic // SURSA: VOTEWATCH.EU

„Negocierile nu vor fi deloc ușoare, pentru că guvernele unor state care dețin rezerve substanțiale de gaze de șist, precum Polonia, sunt foarte reticiente privind impunerea unor norme europene care le-ar putea complica sau întârzia exploatarea acestor resurse”, a punctat Doru Franțescu, expertul de la Bruxelles, adăugând că felul în care vor evolua prevederile acestui text legislativ european sunt importante, deoarece vor afecta și situația din România și politica noastră energetică pe termen lung.

GĂSIȚI AICI UN REZUMAT AL PROPUNERII LEGISLATIVE

Votul pe textul de ansamblu al raportului, structurat pe grupurile politice din PE // SURSA: VOTEWATCH.EU

„Vin alegerile. Dacă s-ar putea, oprim tot”

De cealaltă parte, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PDL, PPE) a comentat pentru gândul că raportul nu afectează cu nimic situația din România, pentru că în țara noastră este oricum nevoie de aviz de mediu pentru explorare și exploatare a hidrocarburilor neconvenționale. Propunerea de modificare a Directivei EIA este doar un gest populist de partea legiuitorului european, ne-a declarat Marinescu. „Vin alegerile. Eu am văzut și celălalt Parlament (legislatura anterioară, n.red.), dar nu era chiar așa. Este populism! Dacă s-ar putea, oprim tot – energie atomică și tot – , stingem lumina și eventual ne mutăm în cort”, a declarat europarlamentarul român, care consideră că „nu e normal să ai studii de mediu pentru tot”.

Marinescu a mai declarat că, în ceea ce privește amendamentele controversate supuse separat la vot, el s-a pronunțat pentru impunerea studiilor de mediu în cazul exploatării prin fracturare hidraulică, dar împotriva studiilor pentru explorare.

„Revizuim această legislație cheie pentru a o alinia cu noile priorități ale Europei, cum ar fi solul, utilizarea resurselor și protecția biodiversității. Fracturarea hidraulică ridică anumite îngrijorări. Stabilim criterii clare pentru a evita conflictele de interese și pentru a implica publicul”, a spus raportorul Andrea Zanoni, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) se aplică atât proiectelor private, cât și celor publice.

Prevederile legislației europene în vigoare

Scopul raportului votat de Parlament, susținut de o coaliție de centru-stânga, este, spun autorii săi, de a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății publice, stabilind un nucleu de cerințe minime la nivel european – lăsând, în același timp, multe aspecte importante la latitudinea statelor – pentru evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

Legislația actuală reglementează doar proiectele de extracție de gaze naturale cu un volum de cel puțin 500.000 de metri cubi pe zi. Prin comparație, raportul PE, construit de la propunerea Comisiei, vrea să acopere toate proiectele, dat fiind că, de regulă, exploatarea de șisturi se face într-un volum mai mic. Deputații europeni vor, în aceste condiții, studii de impact obligatorii pentru toate explorările și exploatările hidrocarburilor convenționale, fie gaze și petrol de șist, gaze de cărbune sau alte asemenea hidrocarburi, indiferent de cantitatea extrasă. Condiția este ca metoda de explorare și exploatare să fie tehnica de fracturare hidraulică. Aceiași europarlamentari propun și măsuri de asigurare a informării și consultării publicului pentru astfel de proiecte.

Principalele neajunsuri identificate de europarlamentari în legislația europeană de mediu în vigoare se referă la trei mai capitole: procedura de evaluare a proiectelor, calitatea studiilor de mediu și neconcordanțele din cursul evaluărilor de impact sau în raport cu alte prevederi legislative.

Principalele prevederi ale raportului // CLIC PENTRU A MĂRI

Comisia Europeană, pentru Gândul: Gazele de șist, încă prea noi

Anul trecut, Comisia Europeană declara pentru gândul, în contextul protestelor din România privind explorările Chevron, că este prea devreme pentru a avea un cadrul legislativ privind șisturile în Europa. Janez Potočnik, comisarul european pentru Mediu, aștepta, la acea vreme, să vadă în ce direcție merg planurile de exploatare a gazelor de șist în Europa pentru a se putea pronunța pe acest subiect, a declarat pentru gândul purtătorul acestuia de cuvânt, Joe Hennon.

„Gazele de șist nu sunt bune sau rele. Deocamdată, sunt un lucru destul de nou, iar oamenii încă evaluează efectele asupra mediului, avantajele și așa mai departe”, a afirmat reprezentantul comisarului Potočnik. „Pentru moment, (exploatarea, n.red.) rămâne doar la latitudinea statelor membre. La fel ca în cazul altor resurse, trebuie se respecte legile de mediu, care sunt aceleași. Pentru moment, suntem mulțumiți că aceste legi se respectă”, a mai declarat pentru gândul Joe Hennon.

La finele anului trecut, Parlamentul European a dezbătut și supus la vot două propuneri de rezoluție despre gazele de șist – una despre efectele industriale (raportor Niki Tzavela), alta despre impactul asupra mediului. Textele au fost nelegislative (UE nici nu are cum să impună legi energetice statelor membre) și au trecut cu majorități confortabile. După ce au fost votate separat și respinse mai toate amendamentele-cheie, însă, care cereau, de exemplu, o infrastructură adecvată explorării și exploatării gazelor de șist, au rămas doar „scheletele” acestor rezoluții, fără nimic substanțial.

ŞOC! O mare sportivă a României, înfometată şi abuzată în secret: "Mi-a pus mâna pe...
Cam nefiresc! Ce cadou ciudat le-a dat Alina Sorescu fiicelor ei, de Moș Nicolae
FOTO. Larisa Drăgulescu se pozează în ipostaze interzise! `Am făcut așa o avere impresionantă`
Dieta împotriva inflamației. Alimentele care luptă cu îmbătrânirea, durerea și bolile cronice
Ion Țiriac, ce lovitură! Și-a vândut una dintre cele mai sclipitoare și scumpe afaceri
O pandemie ascunsă? Boala care ucide mult mai mulţi oameni decât se credea
O bancă din ROMÂNIA vinde un SUV BOMBĂ. Are dotări și un LOOK incredibile
BANCUL ZILEI – Ion, Maria și supozitoarele buclucașe
Mărturia primului român infectat cu tulpina Omicron: vecinii nu-l lasă să deschidă fereastra
Cam nefiresc! Ce cadou ciudat le-a dat Alina Sorescu fiicelor ei, de Moș Nicolae
Cele mai perverse OBICEIURI ale oamenilor. „Sunt de-a dreptul ȘOCANTE”
BEAT și cu ITP-ul EXPIRAT, depistat de POLIȚIȘTII constănțeni, pe bulevardul I.C. Brătianu
TOP 3: Cele mai bune filme de comedie din istorie
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit... Un sfârșit cumplit
Noi restricții din 10 decembrie. E obligatoriu până pe 8 ianuarie. Decizie de ultimă oră
Infidela Mihaela Rădulescu a fost prinsă în pat cu dansatorul Laurențiu. Ce va face Felix...
O poveste fabuloasă de succes. Cum a ajuns un IT-ist din Cluj să facă 100...
Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de...