Următorul pericol pentru Europa, după Brexit și criza băncilor italiene
În ultimele săptămâni, temerile că economia fragilă a acestei țări va aduce o retrogradare a ratingului s-au accentuat. Reducerea ratingului ar însemna că obligațiunile portugheze nu mai sunt eligibile pentru programul de relaxare cantitativă (achiziții de active) al Băncii Centrale Europene. Astfel de temeri au împins în sus yieldurile titlurilor guvernamentale portuÂgheze, randamentul titlurilor cu maturitate de 10 ani urcând peste 3% în această săptămână, de la aproximativ 2,3% cu mai puțin de un an în urmă.
„Creșterea abruptă a randamentelor obliÂgaÂțiunilor portugheze în această lună reflectă temeri îndreptățite priviÂtoare la ratingul de credit al guvernului țării”, spune Jack Allen, economist la Capital Economics. „Deși guvernul intenționează să respecte regulile fiscale ale UE, ritmul lent de creștere economică va pune sub semnul îndoielii ratingul de credit pentru o perioadă. Drept rezultat, temerile investitorilor că Portugalia ar putea fi în cele din urmă exclusă din programul BCE nu se vor domoli probabil”, se mai arată în notă. Îngrijorările privitoare la economia portugheză au apărut la începutul acestei luni, când agenția de rating DBRS a sugerat că țara și-ar putea pierde ratingul de credit investment grade în octombrie.
Într-un interviu acordat Reuters, șeful pe ratinguri suverane al DBRS Fergus McCormick declara că „presiunile par să crească” în Portugalia după ce PIB-ul pe trimestrul doi a avansat cu doar 0,2%. Poziția DBRS este importantă pentru că agenția este singura din patru mari agenții recunoscute de BCE care încă atașează un rating investment grade datoriei guvernului portughez. Celelalte trei, Fitch, Moody”s și S&P, au ratinguri junk. Pentru a fi eligibilă pentru programul BCE de achiziție de obligațiuni, o țară trebuie să aibă un rating investment grade cel puțin din partea uneia din cele patru agenții de rating.
„Încă ne așteptăm ca Portugalia să nu aibă această soartă, însă riscurile sunt serioase”, a declarat Holger Schmieding, economist-șef al Berenberg.
„O vânzare masivă de obligațiuni în urma unei retrogradări ar forța Lisabona să ceară ajutor din nou, iar condițiile atașate unui astfel de ajutor ar împinge probabil Portugalia înapoi pe calea reformelor”, a adăugat economistul Berenberg. Ca una dintre țările cel mai serios afectate de criza financiară, Portugalia a ajuns să primească un pachet de susținere financiară de 78 miliarde de euro în 2011 cu condiții dure atașate. Totuși, când țara a ieșit din programul de bailout în iunie 2014, aceasta se redresa într-un ritm mai rapid decât cel anticipat. Atunci, ce nu a mers bine pentru Portugalia? Parte a problemei este ghinion pur, iar parte sunt probleme locale, arată Schmieding. Prăbușirea prețurilor petrolului a afectat puternic Angola, care devenise al patrulea mare partener la export al Portugaliei până la finele lui 2014. Numai în prima jumătate a acestui an exporturile portugheze către Angola s-au prăbușit cu 42%.