Vicepreședinte BCE: Societatea îmbătrânită a Europei „se sinucide demografic”. Cum pot opri refugiații acest proces

Publicat: 16 09. 2015, 13:57
Actualizat: 16 09. 2015, 20:37

Constancio a subliniat disponibilitatea BCE de a suplimenta lichiditățile, explicând că instituția a cumpărat mult mai puține obligațiuni decât băncile centrale din Statele Unite, Japonia și Marea Britanie.

El a avertizat că, deși BCE poate extinde tipărirea de bani, așteptările ca banca centrală să redreseze singură economia zonei euro sunt nerealiste. În opinia sa, imigrația poate contribui la această redresare.

Constancio, adjunct al președintelui BCE, Mario Draghi, în board-ul executiv al instituției, s-a referit la unul dintre factorii care încetinsc economia zonei euro, și anume îmbătrânirea populației și reducerea forței de muncă, care vor continua în următoarele decenii.

„Este o problemă acută, pentru că de ani de zile Europa aplică un fel de sinucidere demografică”, a spus fostul politician din Portugalia, una dintre țările cele mai lovite de criză.

Oficialul BCE crede că pentru a schimba această tendință democrafică negativă nu este suficientă stimularea natalității, ci este nevoie de imigrație.

„În caz contrar, creăm o mare dificultate creșterii și bunăstării generațiilor viitoare”, a spus Constancio, în vârstă de 71 de ani.

El a mai arătat că BCE are capacitatea să extindă eforturile de stimulare a creșterii prin suplimentarea lichidităților, dar Europa are nevoie și de motoarele economiilor din SUA și China.

Constancio a avertizat că potențialul de creștere al Europei este scăzut, din cauza unor factori între care se află și reducerea forței de muncă.

„Potențialul de creștere este foarte scăzut și, în condițiile actuale, ne temem că ritmul lent va continua o lungă perioadă de timp”, a spus bancherul.

Oficialul BCE a făcut aceste remarci directe în timp ce refugiații veniți în Europa din state marcate de război precum Siria și Afganistan provoacă tensiuni între țările Uniunii Europene.

Germania a reintrodus în această săptămână controalele la graniță, în timp ce Ungaria a închis frontiera cu Serbia, blocând principala rută a refugiaților către în zona euro.

Miniștrii de Interne ai Uniunii Europene nu au reușit să ajungă luni la un acord privind împărțirea responsabilităților de adăpostire a sutelor de mii de oameni care au cerut azil în UE în acest an.

Constancio, fost ministru de Finanțe și secretar general al Partidului Socialist din Portugalia, consideră că actualul curent anti-imigrație este provocat de nivelul ridicat al șomajului, care „destabilizează Europa”.

Populația zonei euro a crescut anul trecut cu numai 0,25%, iar șapte din cele 19 țări din regiune au înregistrat scăderi.

În SUA în schimb, populația a crescut cu 0,75%, iar în Australia, care nu a mai fost în recesiune din 1991, a înregistrat un avans de 1,4%.

Șomajul din zona euro se menține ridicat, dar cu diferențe majore între țări ca Grecia și Spania, care au încă probleme după criza datoriilor, și state puternice, ca Germania.

Într-o perioadă de cinci ani încheiată în 2014, numărul angajaților din Spania a scăzut cu circa 1,8 milioane de persoane, iar la nivelul zonei euro a avut loc declin, potrivit datelor Eurostat. În Germania în schimb, forța de muncă a crescut în aceeași perioadă cu circa 1,4 milioane de persoane.

Imigrația reflectă această tendință. Până în 2013, numărul imigranților din Spania a scăzut din cauza crizei, în timp ce în Germania au venit aproape 700.000 de imigranți în aceeași perioadă, de două ori mai mulți decât în 2009.

„Rata șomajului din Europa este foarte ridicată, de 11%, ceea ce destabilizează continentul. Valorile europene sunt erodate din cauza temerilor provocate de șomaj”, a explicat Constancio.

Astfel de divergențe amplifică tensiunile în zona euro, iar în criza din Grecia s-a pus chiar problema ieșirii statului elen din uniunea monetară.

Constancio a minimizat riscul retragerii unor state din zona euro.

„În majoritatea statelor membre nu a existat niciun dubiu că euro este ireversibil”, a spus oficialul BCE, el cerând reforme care să întărească legătura între statele membre ale uniunii monetare.