INTERVIU. Titus Corlățean: „Declarația lui Băsescu privind asumarea leadership-ului punerii la punct a Ungariei produce prejudicii. Instituțiile au cam dormit în această perioadă”

Ministrul de Externe Titus Corlățean susține, într-un interviu acordat Gândul, că declarațiile anti-maghiare ale președintelui Traian Băsescu au stârnit deja reacții într-o „serie de capitale”, iar afirmația șefului statului privind asumarea de către România a „leadership-ului” punerii la punct a Ungariei produce prejudicii. În privința manifestărilor cu accente extremiste ale liderilor de la Budapesta, pe teritoriul țării noastre, Corlățean spune că nu este treaba președinției sau a guvernului de a se implica în luarea unor măsuri și comentează că, din punctul său de vedere, instituțiile abilitate „au cam dormit în această perioadă”.

Citește mai jos interviul integral cu ministrul de Externe, Titus Corlățean

Presupun, domnule ministru, că ați făcut la MAE o primă evaluare a consecințelor declarațiilor anti-ungare de luni ale președintelul Băsescu. Care ar fi acestea, atât în privința relațiilor bilaterale, cât și în planul mai larg al poziției internaționale a României?

Suntem în curs de a face această evaluare, pentru că, nu vă ascund, că sunt deja reacții dintr-o serie de capitale. Dar prefer să finalizez această evaluare și să informez mai întâi atât conducerea Guvernului, cât și Președinția, instituțional așa este corect. Pot să vă spun însă că una dintre declarațiile făcute luni produce prejudicii, pentru că asumarea, între ghilimele, a acestui leadership pentru a pune la punct o capitală, dar de fapt o țară întreagă, este o gravă greșeală politică. Aș fi foarte curios să văd pe liderii statelor central și est-europene încolonați după președintele României pentru a pune la punct Ungaria. Este nerealistă această chestiune și oricum este o greșeală, pentru că trebuie făcută o distincție clară între atitudinea și discursul extremist și inacceptabil al unor lideri politici și o țară, cu care avem un tratat bilateral și cu care vrem să cooperăm și să căutăm soluții la problemele sau la subiectele în care avem poziții diferite.

Cum credeți că va încerca Traian Băsescu să-și materializeze amenințările privind stoparea „circulației relaxate” prin România a demnitarilor de la Budapesta, interzicerea organizării în România a Universității de Vară de la Tușnad-Băi și „punerea la punct a Budapestei” pe plan internațional?

Asta e o întrebare pe care trebuie să i-o puneți dumnealui, pentru că logica Guvernului de politică externă este de a găsi în mod pragmatic și direct, prin dialogul cu alte guverne, alte state, soluții la probleme. Sau de a pune în practică proiectele economice de integrare și de racordare la spațiul european și românesc cu Republica Moldova. Retorica politică care are ca destinație câștigarea de voturi sau sprijinirea unui nou proiect politic – asta este, înțeleg, logica faimosului discurs de luni, lucrul ăsta nu ne interesează și produce mai mult rău proiectelor și intereselor României.

Totuși, ce veți face dacă va cere, sub o formă sau alta, ca MAE și Guvernul să ia măsuri pentru concretizarea amenințărilor sale?

În primul rând că nu este atributul Ministerului de Externe să gestioneze aspecte care se întâmplă pe teritoriul românesc, sunt alte instituții care trebuie să aplice legea atunci când legea este încălcată. Și aici nu e chestiune care să țină de președinte sau de atitudinea Guvernului, e o chestiune pe care instituțiile, care au cam dormit, în opinia mea, în această perioadă, trebuie să le pună în practică. Eu nu pot să comentez pentru Justiția română și pentru Parchet, de exemplu, dar este, posibil, și o consecință a unei anumite complicități politice care a existat în anii anteriori între conducerea politică PDL și respectiv FIDESZ de la Budapesta, cu împărtășirea unor obiective electorale comune și sprijin reciproc la momente importante și cu trecerea așa, cu ochii închiși, peste subiecte care erau importante pentru statul român. Această toleranță exagerată iată că produce consecințe și instituțiile statului cred că ar trebui să se trezească și să recționeze, încă o dată spun, respectând legea.

Veți avea o discuție în acest sens în Guvern, cu premierul, cu ministrul Justiției și cu ceilalți factori care pot dinamiza instituțiile la care v-ați referit?

Cred că, în mod necesar, va trebui să avem o discuție, rațională însă, în Guvern, pentru a putea face distincțiile necesare și pentru a putea acționa, pe de o parte pentru a continua procesul de descentralizare și finalizare a procesului de regionalizare atât de necesar – dar în condițiile unor reguli foarte clar stabilite și care exclud orice formă de autonomie pe criterii etnice -, iar pe de altă parte pentru a pune la punct lucrurile și a nu permite unele manifestări extremiste care, iată, au loc în România de ani de zile.

V-ați declarat mulțumit de reacția Ministerului de Externe de la Budapesta la solicitarea dumneavoastră ca Guvernul Ungariei să se delimiteze de afirmațiile lui Vona Gabor…

Nu, am spus că era o reacție necesară și faptul că această reacție a venit, subliniind încă o dată dorința de a privilegia parteneriatul strategic și dialogul, ăsta era un lucru important.

Bun, dar dumneavoastră ați cerut ca Guvernul de la Budapesta să se delimiteze explicit de afirmațiile lui Vona, iar în comunicatul Ministerului de Externe ungar și apoi în ce a transmis și ambasadorul Ungariei, ca poziție oficială a Guvernului Ungarie, nu este exprimată sub nici o formă, cu subiect și predicat, delimitarea cerută de dumneavoastră. Ba chiar se poate înțelege, printre rânduri: nu dăm înapoi de la ceea ce vrem noi cu autonomia teritorială pe criterii etnice a unor zone din România.

Nu, aici vă contrazic, dacă veți lua recțiile din alți ani, anteriori, ale instituțiilor ungare, inclusiv MAE ungar, veți vedea că este vorba de o recție calitativ diferită. Și, fără să exagerez și să supraestimez, spun că a fost o reacție pe care o așteptam și a existat o delimitare clară de acțiunea și poziția acestui partid extremist Jobbik. Nu înseamnă însă că suntem sută la sută pe aceeași linie, dar există disponibilitate de ambele părți, și asta e important, să putem să căutăm în continuare soluții prin dialog.

Președintele Băsescu a avut niște etichetări destul de „didactice”, ca să folosim un eufemism, și la adresa Ucrainei și Serbiei, cum le apreciați ca ministru de Externe?

Orice persoană rațională și-ar pune în mod justificat întrebarea care e gradul de responsabilitate al unor astfel de declarații, care nu ajută la nimic. Putem comenta care sunt imperfecțiunile sistemului democratic și de putere de la Kiev, putem să facem evaluări cu privire la evoluțiile din Serbia, dar genul ăsta de retorică nu ne ajută și nu ajută într-un dialog bilateral în care cu Serbia, de exemplu, avem foarte multe interese comune. Iar la problema românilor din Valea Timocului putem să avem progrese numai pe calea dialogului și dacă avem un partener deschis la dialog la Belgrad și nu un partener pe care să-l antagonizăm prin astfel de declarații. Iar în cazul Ucrainei se joacă o miză extrem de importantă și geostrategic în perspectivă, interesul este, din partea statelor europene, inclusiv România, într-adevăr pentru o Ucraină mai democratică, mai europeană, racordată la Uniunea Europeană. Dar nu cred că este o modalitate înțeleaptă de a da lecții și de a pune calificative și etichete altor state.

În ce măsură credeți că vor fi afectate și relațiile cu Rusia – ca să nu mai vorbim de Guvernul de la Chișinău și de populația majoritar rusofilă din Republica Moldova – de afirmația „Fraților, dacă vreți unirea cu România, cere-ți-o și-o veți avea”?

Pozițiile exprimate de domnul Băsescu sunt cunoscute pretutindeni în Europa, în spațiul euro-atlantic și în Rusia, așa că alte chestiuni și alte surprize față de recțiile celor de-afară nu cred să mai apară.

Reprezentanții comunității românești minoritare din Covasna, Harghita și Mureș vi s-au plâns de multiplele și gravele probleme pe care le au, unele ținând chiar de prezervarea identității lor naționale. Ce intenționează să facă Guvernul Ponta, concret și cât mai rapid, pentru soluționarea acestor probleme?

Situația din Harghita și Covasna este o situație complexă și ea trebuie tratată printr-un proiect integrat foarte serios. Dar el vizează, pe de o parte, într-adevăr, specificul, situația românilor care trăiesc în Harghita și Covasna și prezervarea identității românești de aici, dar vizează și ansamblul acestor județe și ansambul populației. Pentru că, până la urmă, e nevoie de un set de măsuri socio-economice importante, e nevoie de deschiderea acestor județe, deschidere economică, infrastructură, autostrăzi, locuri de muncă. Ăsta este un proiect care, între altele, se fundamentează pe ceea ce tot spunem de o anumită vreme, regionalizarea, care să producă, să genereze un proiect de dezvoltare inclusiv pentru Harghita și Covasna, astfel încât să poată să alunge aceste umbre care încă bântuie mințile unora.

Mai faceți regionalizarea anul ăsta sau o lăsați pentru anul viitor?

Vom discuta la sfârșitul lunii august undeva spre Tulcea care sunt deciziile politice privind momentul regionalizării și cum se face, eu sper ca regionalizarea să se facă cât mai repede, pentru că este necesară și banii europeni pot fi accesați mai rapid.